Curs valutar
  • EUR
    20.1263
    -0.1237%
  • USD
    17.7199
    -0.2122%
  • RUB
    0.2118
    0.4721%
  • RON
    3.8126
    -0.1259%
  • UAH
    0.3966
    0.2017%

Toate știrile

01 octombrie 2026

Presa: Eșec pentru primul dosar din România condus de Laura Codruța Kovesi

09 Apr. 2025, 19:12
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
09 Apr. 2025, 19:12 // Actualitate //  Realitatea.md

Curtea de Apel Cluj a anulat miercuri, 9 aprilie curent, condamnarea de 4 ani închisoare primită în primă instanță de omul de afaceri Cătălin Hideg, cel care a făcut denunțul împotriva foștilor generali SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, într-un dosar legat de o fraudă cu fonduri europene în valoare de trei milioane de euro, transmite presa română.

Cătălin Hideg, patronul firmei Sanimed International, a fost pus sub acuzare într-un dosar de fraudă cu fonduri europene, dosar instrumentat de către Parchetul European (EPPO), condus de către Laura Codruța Kovesi. Acesta este primul dosar investigat în România de EPPO.

Cătălin Hideg este cel care i-a denunţat la DNA pe foştii generali SRI Florian Coldea şi Dumitru Dumbravă, acuzându-i că i-au cerut 600.000 de euro pentru a-l ajuta să obţină o pedeapsă cu suspendare în dosarul de fraude cu fonduri europene.

Trimis în judecată în octombrie 2022, Cătălin Hideg a fost condamnat în februarie 2024 de Tribunalul București la patru ani închisoare cu executare pentru folosire de documente false și spălare de bani. El avea de plătit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene suma de 14.440.459 lei.

La apel, dosarul a ajuns la Curtea de Apel București, însă Înalta Curte de Casație și Justiție l-a strămutat la Curtea de Apel Cluj, iar această ultimă instanța a dispus anularea condamnării, urmând ca procesul să se reia de la zero.

„Admite apelurile formulate de inculpații H.R.C. și SC S. I. I. SRL împotriva sentinței penale nr. 200/F din data de 16 februarie 2024 pronunțată de Tribunalul București pe care o desființează în întregime, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare la Tribunalul Cluj. Menține măsurile asigurătorii instituite prin ordonanța nr.1.000032/2021 din data de 02.05.2022 a Parchetului European – EPPO – Biroul Central București, cu privire la bunurile inculpaților H. R. C. și SC S. I. I.SRL, până la concurența sumei de 14.440.459 lei în scopul garantării reparării pagubei produse prin infracțiune. Definitivă”, se arată în decizia Curții de Apel Cluj.

Acuzațiile Parchetului European împotriva lui Cătălin Hideg

Potrivit EPPO, frauda reținută în sarcina lui Cătălin Hideg și firmei Sanimed se referă la alocarea de fonduri destinate unui centru de cercetare-dezvoltare în domeniul recuperării medicale și reconstrucției biologice RECUMED.

Proiectul RECUMED, finanțat de UE, viza crearea unui centru de cercetare, iar pentru a câștiga o licitație, omul de afaceri a depus mai multe declarații și documente false și inexacte. Acestea erau legate de procedura de acordare a contractului de furnizare de echipamente medicale și de lucrări de construcții necesare pentru proiect.

Între 2018 și 2020, omul de afaceri a obținut împrumuturi nerambursabile de peste trei milioane de euro.

El nu a acționat însă izolat, ci în complicitate cu Raluca Ortensia Aelenei, reprezentanta unei companii din Spania, care urma să echipeze centrul de recuperare și să execute lucrările de construcții, susține EPPO.

Anchetatorii îi suspectează pe cei doi că au întocmit declarații false prin care atestă că nu sunt în conflict de interese, iar astfel au îndeplinit aparent condițiile legale privind transparența, legalitatea și concurența în procedura de achiziție. Mai mult, procedura de atribuire a contractului a fost simulată prin depunerea de contraoferte fictive în numele altor firme și prin depunerea unor documente false care dovedeau că firma spaniolă îndeplinea condițiile de eligibilitate privind capacitatea tehnică de a derula contractul.

Conform procurorilor, suspecții au mers chiar mai departe și, după ce au obținut fondurile europene, firma din România a transferat banii în conturile firmei din Spania. Sumele au ajuns apoi la alte companii, cu sedii în Cipru și Portugalia, iar în final o mare parte din bani a fost returnată în conturile beneficiarul inițial din România, prin emiterea unor facturi false.

Ancheta a arătat că valoarea reală a echipamentelor și produselor medicale achiziționate pentru proiect era de circa patru ori mai mică decât cea declarată, iar prețurile inițiale de achiziție au fost negociate și stabilite chiar de primul suspect. Ulterior, valoarea produselor a fost supraestimată prin tranzacții succesive de la furnizorii inițiali prin companii din Cipru, Portugalia și Spania, astfel încât să fie în final vândute beneficiarului din România la prețuri supraevaluate.

Raluca Ortensia Aelenei a ajuns la un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii și a primit o condamnare cu suspendare.

Cătălin Hideg a devenit cunoscut după ce o firmă a sa a vândut în pandemie statului român 1,7 milioane de măști la prețuri supraevaluate. Firma avea ca obiect de activitate distribuția de băuturi alcoolice și alimente.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

BPM PC STRAND – Unicul producător de toron pentru beton precomprimat din Moldova
BPM PC STRAND – Unicul producător de toron pentru beton precomprimat din Moldova
Cinci zile, peste 30 de evenimente, vizite de studiu și forumuri sectoriale: Agenda completă a Moldova Business Week 2026
Cinci zile, peste 30 de evenimente, vizite de studiu și forumuri sectoriale: Agenda completă a Moldova Business Week 2026
Tap2Pay: Paynet Business transformă telefonul Android într-un terminal de plată
Tap2Pay: Paynet Business transformă telefonul Android într-un terminal de plată
Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre
Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre
01 Oct. 2026, 11:20
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
01 Oct. 2026, 11:20 // Slider //  Realitatea.md

Primăriile din Republica Moldova riscă să piardă, începând cu 2027, o parte importantă din impozitul pe bunurile imobiliare, una dintre principalele surse de venituri fiscale proprii ale administrațiilor locale. Avertismentul vine din partea Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), care cere Parlamentului modificarea proiectului de lege privind simplificarea legislației fiscale și vamale.

Potrivit CALM, proiectul aprobat de Guvern la 8 septembrie 2026 prevede că, dacă un consiliu local nu adoptă la timp decizia privind cotele impozitelor, pentru impozitul pe bunurile imobiliare ar urma să fie aplicată cota minimă. În același timp, pentru taxele locale ar rămâne valabilă ultima decizie adoptată de consiliu.

Asociația susține că această diferență ar putea reduce semnificativ veniturile unor primării. CALM estimează că, în anii fără reevaluarea bunurilor, o localitate care aplică în prezent o cotă de 0,1–0,3% ar putea pierde între 50% și 83% din încasările din acest impozit.

„Susținem simplificarea fiscală și înțelegem constrângerile bugetului de stat. Propunerile noastre prioritare nu costă bugetul de stat nimic”, a declarat directorul executiv al CALM, Viorel Furdui.

Acesta cere ca decizia consiliului local privind cotele să rămână valabilă până când este modificată de aceeași autoritate. CALM mai critică obligația consiliilor locale de a adopta anual decizii privind cotele, chiar și atunci când nu intenționează să le schimbe. Asociația propune ca acestea să rămână în vigoare până la adoptarea unei noi decizii.

O altă problemă semnalată vizează terenurile agricole fără construcții. Începând cu 1 ianuarie 2027, acestea ar urma să treacă în regimul Codului fiscal, însă CALM susține că în forma actuală a proiectului nu există o categorie fiscală clară pentru aceste terenuri și nici o cotă minimă aplicabilă. Pentru primăriile rurale, impozitul funciar reprezintă una dintre puținele surse importante de venituri proprii.

CALM atrage atenția și asupra majorării scutirii personale de la 29.700 la 40.020 de lei. Asociația susține măsura, dar cere compensarea integrală a pierderilor suportate de bugetele locale, întrucât impozitul pe venitul persoanelor fizice reprezintă o sursă importantă de defalcări pentru administrațiile locale.

Potrivit CALM, proiectul afectează și mecanismul de recuperare a restanțelor la bugetele locale. Deși datoriile către acestea depășesc 220 de milioane de lei, Serviciul Fiscal de Stat nu ar urma să poată utiliza pentru ele același instrument de executare disponibil în cazul unor restanțe fiscale ale persoanelor fizice către bugetul de stat.

Asociația a transmis Parlamentului, Ministerului Finanțelor și Cancelariei de Stat nouă amendamente, dintre care trei sunt considerate prioritare. CALM cere, între altele, ca Ministerul Finanțelor să prezinte înainte de lectura a doua calcule privind impactul proiectului asupra fiecărei unități administrativ-teritoriale.

CALM avertizează că anul 2027 va fi unul complicat pentru administrațiile locale, deoarece sunt planificate simultan reevaluarea în masă a bunurilor imobiliare, trecerea localităților rurale în regimul Codului fiscal și alegerile locale generale. În opinia asociației, fără modificările propuse, o decizie locală amânată sau contestată ar putea reduce semnificativ veniturile unor primării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

BPM PC STRAND – Unicul producător de toron pentru beton precomprimat din Moldova
BPM PC STRAND – Unicul producător de toron pentru beton precomprimat din Moldova
Cinci zile, peste 30 de evenimente, vizite de studiu și forumuri sectoriale: Agenda completă a Moldova Business Week 2026
Cinci zile, peste 30 de evenimente, vizite de studiu și forumuri sectoriale: Agenda completă a Moldova Business Week 2026
Tap2Pay: Paynet Business transformă telefonul Android într-un terminal de plată
Tap2Pay: Paynet Business transformă telefonul Android într-un terminal de plată
Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre
Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre