O eventuală expulzare a ambasadorului rus, Oleg Ozerov, din Republica Moldova ar fi generat riscul unor sancțiuni economice din partea Rusiei. O spune ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi.

La sfârșitul lunii martie, Ministerul Afacerilor Externe a decis expulzarea a trei angajați ai Ambasadei Federației Ruse la Chișinău, în urma implicării misiunii diplomatice în fuga deputatului Alexandr Nesterovschi în regiunea transnistreană.

Șeful diplomației de la Chișinău a calificat expulzarea celor trei diplomați ruși drept o acțiune „proporțională” cu gravitatea implicării Ambasadei Federației Ruse în transportarea ilegală a lui Nesterovschi în regiunea transnistreană, înainte de pronunțarea deciziei instanței de judecată, prin care a fost condamnat la 12 ani de detenție.

„Este o acțiune sfidătoare, o acțiune care nu are nimic comun cu Convenția de la Viena, în baza căreia ei se află în Republica Moldova, și acei făptași care au instrumentat aceste acțiuni ilegale au fost declarați persona non-grata”, a spus Mihai Popșoi, potrivit IPN, în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV.

Mihai Popșoi a explicat și motivele pentru care autoritățile moldovene nu au decis expulzarea ambasadorului rus, Oleg Ozerov.

„Ar fi constituit o escaladare, iar repercusiunile acesteia sunt greu de estimat. S-ar putea să nu avem parte de un răspuns simetric din partea Federației Ruse, ci de unul asimetric, pe domeniul economic, pe domeniul diasporei noastre sau chiar ceva mai rău. De aceea, trebuie să avem grijă”, a menționat ministrul.

Mihai Popșoi a mai spus că la Ambasada Republicii Moldova de la Moscova au rămas în prezent doar patru diplomați, iar numărul diplomaților ruși acreditați la Chișinău nu este cu mult mai mare.

„La Ambasada Republicii Moldova de la Moscova au rămas patru diplomați și la Chișinău nu sunt cu mult mai mulți diplomați ruși. Personalul auxiliar poate fi angajat din țara de reședință. Este o practică firească, dar ei nu pot exercita funcții diplomatice”, a precizat Mihai Popșoi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Mihai Popșoi #Oleg Ozerov

Odesa, al treilea oraș ca mărime din Ucraina, va decide săptămâna aceasta dacă va susține un plan controversat de interzicere a limbii ruse în arte, scrie adevărul.ro.

Propunerea analizată de consilierii din Odesa își propune să suplimenteze restricțiile existente impuse limbii ruse de legislația națională.

Este deosebit de semnificativ deoarece Odesa este în mare parte vorbitoare de limbă rusă, deși interdicția ar afecta doar spațiile publice, iar utilizarea cotidiană a limbii ruse nu ar fi afectată, scrie BBC.

Pentru milioane de ucraineni, rusa este prima lor limbă, inclusiv pentru multe dintre trupele care apără țara în războiul cu Rusia. Însă ucraineana este singura limbă de stat și este vorbită de majoritate, iar unii văd rusa ca pe un instrument de influență rusă.

Propunerea din Odesa, care este ținta zilnică a atacurilor rusești cu drone și rachete, solicită oprirea completă a conținutului în limba rusă în muzică și literatură, pe străzi, parcuri, instituții publice și locuri de artă și divertisment administrate de stat. De asemenea, ar recomanda interzicerea în spațiile private.

Într-un oraș renumit pentru scriitorii și muzicienii de limbă rusă, propunerea a stârnit pasiuni puternice.

Interdicția s-ar extinde în spațiile publice la cântece vechi din Odesa, cunoscute aproape universal în fosta Uniune Sovietică. Toate cărțile în limba rusă ar fi scoase din bibliotecile publice. În prezent, acestea pot fi expuse, dar nu la vedere.

„Limba rusă este o armă a Rusiei și trebuie să încercăm să remediem acest lucru”, spune avocatul din Odesa, Artem Kartashov, care a consiliat autoritățile locale cu privire la un program oficial de „decolonizare” a orașului de moștenirea sa istorică rusească.

„Rușii încearcă să deconstruiască identitatea și influența ucraineană, în special asupra tinerilor, pentru că aceștia cresc într-un mediu vorbitor de limbă rusă.”

Însă actorul comic Boris Barsky, unul dintre cei mai cunoscuți artiști din Odesa, spune: „Limba rusă nu este doar limba lui Putin, ci este limba scriitorilor precum Dostoievski și Bulgakov. Cine beneficiază de a pune oameni împotriva altor oameni care iubesc Ucraina la fel de profund, doar că o iubesc într-o altă limbă? Doar Putin beneficiază de asta.”

Președintele rus Vladimir Putin a făcut adesea referire la ceea ce el descrie în mod fals drept represiune a minorității vorbitoare de limbă rusă din Ucraina ca fiind una dintre justificările sale pentru lansarea invaziei sale în țară.

Rusa și ucraineana sunt strâns înrudite, dar distincte în multe privințe. Mulți locuitori ai Ucrainei vorbesc un amestec al celor două, cunoscut sub numele de surjyk.

Rusa este limba maternă a președintelui Volodimir Zelenski, pe care a folosit-o adesea în campania sa electorală, dar de atunci a folosit doar ucraineana în public.

Însă o lege din 2019 impune utilizarea limbii ucrainene în multe contexte publice și profesionale, inclusiv în educație, servicii publice și relații cu clienții.

Lucrătorii care interacționează cu publicul – inclusiv chelnerii, vânzătorii și medicii – trebuie să se adreseze clienților sau pacienților inițial în ucraineană, deși ulterior pot trece la limba rusă dacă clientul preferă acest lucru.

Teatrul Mask din Odesa, condus de Barsky, a fost amendat pentru încălcarea legislației, inclusiv pentru utilizarea limbii ruse în materialele publicitare. O inspecție ulterioară a constatat și alte încălcări, cum ar fi un semn de cafenea cu cuvântul rusesc pentru cafea.

Noua propunere lingvistică – similară cu una deja în vigoare în capitala Kiev și în alte câteva orașe – ar îndemna, dar nu ar obliga spațiile private, inclusiv magazinele și cafenelele, să adopte interdicția.