Judecătoarea de la Curtea de Apel Sud, Natalia Bondarenco, care a promovat evaluarea externă a integrității etice și financiare, a fost aleasă în funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Decizia a fost luată în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor din 11 aprilie 2025.

Natalia Bondarenco a obținut 155 de voturi din partea colegilor judecători, în timp ce magistratul Eugeniu Beșelea de la Curtea de Apel Centru a luat 113 voturi.

Magistrata Bondarenco, în perioada 1996 – 1998, a fost ajutor interimar al procurorului raionului Cahul, ulterior, în perioada 1998 – 2000, ajutor al procurorului raionului Cahul. În 2000 a fost numită, pe un termen de 5 ani, în funcția de judecător la Judecătoria Cahul. Cinci ani mai târziu, Bondarenco a fost numită în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Din 2010 și până în 2013 a fost membru al Colegiului de calificare a judecătorilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La adunarea judecătorilor, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a prezentat public raportul anual pentru 2024. Pe parcursul anului, CSM a desfășurat 45 de ședințe, în care au fost adoptate 737 de hotărâri ce vizează organizarea sistemului judiciar. În privința resurselor umane, au fost desfășurate 15 concursuri pentru suplinirea posturilor vacante, fiind propuși 38 de judecători, 27 prin concurs inițial și 11 prin propuneri repetate, în timp ce alți 29 au fost transferați, 12 la o instanță de același nivel și 17 temporar la instanțele superioare, inclusiv la Curtea Supremă de Justiție și curțile de apel. De asemenea, CSM a organizat selecții riguroase pentru completarea organelor de autoadministrare judecătorească, inclusiv Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor, devenit funcțional în 2024, și Colegiul disciplinar.

În ceea ce privește procesul de evaluare externă, CSM a analizat rapoartele Comisiei de verificare privind integritatea a 25 de magistrați și a emis hotărâri în privința acestora: 13 persoane au promovat evaluarea, iar 11, care nu au întrunit criteriile de integritate, au părăsit sistemul, o hotărâre fiind anulată pentru reluarea procesului. Totodată, CSM a dispus sancționarea disciplinară a 7 judecători, în timp ce în două cazuri a decis ridicarea imunității unor magistrați.

Consiliul a emis 50 de avize pe marginea unor proiecte legislative și a sesizat Curtea Constituțională în două rânduri, atunci când a fost în joc independența justiției. În paralel, CSM a reprezentat sistemul judiciar în procesul de integrare europeană, participând la dialogul instituțional cu partenerii europeni și contribuind activ la procesul de screening al UE. Raportul recent al GRECO a confirmat progresele în prevenirea corupției și în consolidarea cadrului etic în rândul judecătorilor.

#CSM #judecator #membru nou

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.