Vettingul este o probă de caracter pentru noi toți și o probă de maturitate pentru statul nostru. Este un test de maturitate instituțională și personală și, ca orice test, el nu este lipsit de erori, provocând nesiguranță, incertitudine, chiar temeri. El nu trebuie transformat într-o vânătoare de greșeli sau un proces de umilire ce trebuie să rămână un proces de clarificare, reconstrucție și căutare de reper. Sunt declarațiile făcute de Domnica Manole, președinta Curții Constituționale, la Adunarea Generală a Judecătorilor.

În discursul său, Domnica Manole a menționat că știe cât de greu este să fii judecător. „Cunosc din interior greutățile, responsabilitățile și complexitatea acestei profesii, orele nesfârșite petrecute în birou, presiunile uneori subtile, alteori directe și mai ales sentimentul impulsionant că lumea așteaptă de la noi perfecțiune într-un sistem imperfect”.

„Vetingul, acest cuvânt care a ajuns să definească întreaga noastră profesie, nu este doar un instrument de control și un filtru. El este o probă de caracter pentru noi toți și o probă de maturitate pentru statul nostru. Este, fără îndoială, un exercițiu fără precedent prin intermediul căruia se face o radiografie a sistemului și a comportamentului nostru profesional. Este un test de maturitate instituțională și personală și, ca orice test, el nu este lipsit de erori, provocând nesiguranță, incertitudine, chiar temeri. Dar acest proces trebuie să rămână în slujba unui obiectiv clar – consolidarea încrederii publicului în independența și onestitatea magistraților. El nu trebuie transformat într-o vânătoare de greșeli sau un proces de umilire ce trebuie să rămână un proces de clarificare, reconstrucție și căutare de repere. Procesul de evaluare a integrității este necesar, dar trebuie să fie unul echitabil, proporțional și predictibil. Nu există justiția autentică în afara garanțiilor constituționale”, a spus Domnica Manole.

Președinta Înaltei Curți a mai adăugat că „resursele logistice și salariale ale magistraților nu sunt la nivelul exigențelor impuse”.

„Nu putem cere eficiență și integritate înaltă fără a oferi condiții minime de independență financiară și profesională. Nu poți cere integritate într-un climat de suspiciune permanentă. Nu putem construi o justiție funcțională doar prin evaluări. Avem nevoie de o viziune coerentă și de susținere a carierei judiciare, una în care judecătorul este perceput nu ca un obstacol, dar ca un apărător al dreptății, în care fiecare dintre noi se simte parte a unui sistem viu, coerent și unitar. În acest context, adresez un apel către Consiliul Superior al Magistraturii, stimați membri ai Consiliului Superior al Magistraturii aveți o responsabilitate uriașă nu doar de a veghea asupra carierei judecătorului, ci și de a apăra onoarea acestei profesii.

Nu vă limitați la aplicarea strictă a procedurilor. Fiți scut, nu filtru, fiți garanți a echilibrului între rigoarea reformei și demnitatea profesiei judiciare. Apărați judecătorii care merită să rămână în sistem și creați spațiu pentru cei care vor să intre cu conștiința curată”, a mai adăugat Manole.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că astăzi, 11 aprilie 2025, are loc şedinţa Adunării Generale a Judecătorilor. Evenimentul se desfășoară în incinta Palatului Republicii. Subiectul principal de pe agenda ședinței este prezentarea raportului de activitate a Consiliului Superior al Magistraturii privind organizarea şi funcţionarea sistemului judecătoresc în anul 2024. În cadrul ședinței AGJ urmează să fie ales un nou membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

#Adunarea Judecătorilor #Domnica Manole #justitie #mesaj #reforma

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.