Vettingul este o probă de caracter pentru noi toți și o probă de maturitate pentru statul nostru. Este un test de maturitate instituțională și personală și, ca orice test, el nu este lipsit de erori, provocând nesiguranță, incertitudine, chiar temeri. El nu trebuie transformat într-o vânătoare de greșeli sau un proces de umilire ce trebuie să rămână un proces de clarificare, reconstrucție și căutare de reper. Sunt declarațiile făcute de Domnica Manole, președinta Curții Constituționale, la Adunarea Generală a Judecătorilor.

În discursul său, Domnica Manole a menționat că știe cât de greu este să fii judecător. „Cunosc din interior greutățile, responsabilitățile și complexitatea acestei profesii, orele nesfârșite petrecute în birou, presiunile uneori subtile, alteori directe și mai ales sentimentul impulsionant că lumea așteaptă de la noi perfecțiune într-un sistem imperfect”.

„Vetingul, acest cuvânt care a ajuns să definească întreaga noastră profesie, nu este doar un instrument de control și un filtru. El este o probă de caracter pentru noi toți și o probă de maturitate pentru statul nostru. Este, fără îndoială, un exercițiu fără precedent prin intermediul căruia se face o radiografie a sistemului și a comportamentului nostru profesional. Este un test de maturitate instituțională și personală și, ca orice test, el nu este lipsit de erori, provocând nesiguranță, incertitudine, chiar temeri. Dar acest proces trebuie să rămână în slujba unui obiectiv clar – consolidarea încrederii publicului în independența și onestitatea magistraților. El nu trebuie transformat într-o vânătoare de greșeli sau un proces de umilire ce trebuie să rămână un proces de clarificare, reconstrucție și căutare de repere. Procesul de evaluare a integrității este necesar, dar trebuie să fie unul echitabil, proporțional și predictibil. Nu există justiția autentică în afara garanțiilor constituționale”, a spus Domnica Manole.

Președinta Înaltei Curți a mai adăugat că „resursele logistice și salariale ale magistraților nu sunt la nivelul exigențelor impuse”.

„Nu putem cere eficiență și integritate înaltă fără a oferi condiții minime de independență financiară și profesională. Nu poți cere integritate într-un climat de suspiciune permanentă. Nu putem construi o justiție funcțională doar prin evaluări. Avem nevoie de o viziune coerentă și de susținere a carierei judiciare, una în care judecătorul este perceput nu ca un obstacol, dar ca un apărător al dreptății, în care fiecare dintre noi se simte parte a unui sistem viu, coerent și unitar. În acest context, adresez un apel către Consiliul Superior al Magistraturii, stimați membri ai Consiliului Superior al Magistraturii aveți o responsabilitate uriașă nu doar de a veghea asupra carierei judecătorului, ci și de a apăra onoarea acestei profesii.

Nu vă limitați la aplicarea strictă a procedurilor. Fiți scut, nu filtru, fiți garanți a echilibrului între rigoarea reformei și demnitatea profesiei judiciare. Apărați judecătorii care merită să rămână în sistem și creați spațiu pentru cei care vor să intre cu conștiința curată”, a mai adăugat Manole.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că astăzi, 11 aprilie 2025, are loc şedinţa Adunării Generale a Judecătorilor. Evenimentul se desfășoară în incinta Palatului Republicii. Subiectul principal de pe agenda ședinței este prezentarea raportului de activitate a Consiliului Superior al Magistraturii privind organizarea şi funcţionarea sistemului judecătoresc în anul 2024. În cadrul ședinței AGJ urmează să fie ales un nou membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

#Adunarea Judecătorilor #Domnica Manole #justitie #mesaj #reforma

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.