Curs valutar
  • EUR
    19.9719
    -0.0501%
  • USD
    17.2842
    -0.2146%
  • RUB
    0.2055
    -0.7786%
  • RON
    3.8094
    -0.0315%
  • UAH
    0.3864
    -0.3106%

Toate știrile

17 august 2026

35 de ani de la constituirea primului Parlament. Maia Sandu: Ne-a redat libertatea!

11 Apr. 2025, 16:44
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
11 Apr. 2025, 16:44 // Politica //  Realitatea.md

„Primul Parlament a marcat începutul unui drum spre liberate, independență și democrație, a deschis ușa către o societate pluralistă, în care libertatea și drepturile omului sunt valori fundamentale”. Cu acest mesaj a venit președinta Maia Sandu la conferința care a celebrat 35 de ani de la constituirea legală a primului Parlament, „un moment fundamental din istoria Republicii Moldova”, scrie IPN.

Șefa statului a declarat că primul Parlament „a avut curajul să spună lucrurilor pe nume, a readus tricolorul, a oficializat utilizarea limbii române, a votat Declarația de independență pe 27 august 1991”. „Prin curajul său, primul Parlament ne-a redat libertatea și a pus temelia instituțiilor democratice”, a subliniat Maia Sandu.

Șefa statului a comunicat că în prezent trăim într-un nou moment de răscruce.

„Avem o șansă istorică să ancorăm definitiv Moldova în lumea liberă, democratică și prosperă, prin integrarea în Uniunea Europeană. Dar pentru ca acest drum să reușească, trebuie să rămânem fideli valorilor care ne-au unit atunci – statul de drept, libertățile fundamentale și respectul față de instituțiile democratice”, a spus președinta.

Președintele Academiei de Științe a Moldovei, Ion Tighineanu, a exprimat felicitări membrilor Parlamentului Independenței și le-a urat succes „în activitatea nobilă, axată pe promovarea valorilor și idealurilor”. „Fie ca vocea Parlamentului Independenței să fie auzită de întreaga societate”, a declarat Ion Tighineanu.

„Moștenirea voastră și a întregii țări este nemuritoare. Noi, generațiile de astăzi, avem onoarea și înalta responsabilitate de a duce dreptatea, adevărul și identitatea națională astfel cum ați făcut-o din anii 1990 încoace”, s-a adresat președintele Consiliului Superior al Procurilor, Dumitru Obadă, către reprezentanții primului Parlament.

Vicepreședintele Parlamentului Independenței, Ion Hadârcă, a menționat că independența față de imperiul rusesc a fost plătită și menținută greu, dar, totuși, Parlamentul Independenței și-a îndeplinit misiunea istorică: consfințirea simbolicii naționale și adoptarea Declarațiilor de suveranitate și independență, consacrarea parlamentarismului ca manifest suprem al voinței poporului, ca expresie a libertății, democrației și a formei civilizate de luptă a ideilor.

Ion Hadârcă a prezentat „chintesența” Declarației de independență proclamate de primul Parlament: „Republica Moldova este un stat suveran, independent şi democratic, liber să-şi hotărască prezentul şi viitorul, fără niciun amestec din afară, în conformitate cu idealurile şi năzuinţele sfinte ale poporului în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale”.

Fostul deputat, Alecu Reniță, a declarat că primul Parlament „nu era altceva decât emanația mișcării de renaștere și eliberarea națională, forma ei instituționalizată”. Potrivit lui, lucrurile nu vor merge bine în Republica Moldova din motiv că scopurile trasate în Declarația de independență „au fost abandonate în1994 și de atunci obiectivele de bază ale Mișcării de Renaștere Națională nu sunt duse spre îndeplinire”.

„Nu cred că avem o perspectivă dacă nu ne întoarcem la acele trei puncte esențiale: lichidarea consecințelor pactului Ribbentrop-Molotov, scoaterea frontierei artificiale de pe Prut și reîntregirea țării”, a opiniat deputatul din prima legislatură.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe lângă membrii primului Parlament, la eveniment au participat studenții de la facultatea de drept.

Pe 23 mai 1991, conform deciziei Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti de legislatura a XII-a, constituit în urma primelor alegeri democratice, republica unională RSSM se transformă în Republica Moldova, iar Sovietul Suprem devine primul Parlament al Republicii Moldova.

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
16 Aug. 2026, 20:37
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
16 Aug. 2026, 20:37 // Slider //  Ana Panaguța

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking