Inteligența artificială a făcut un salt spectaculos în capacitatea sa de a genera imagini fotorealiste, iar acest lucru vine cu o provocare majoră: cum mai putem face diferența între o fotografie reală și una creată de un algoritm? Tot mai des, pe rețelele sociale precum Facebook sau Instagram, apar imagini uimitoare însoțite de povești emoționante, menite să impresioneze și să fie distribuite masiv. Însă multe dintre ele sunt complet false, fiind generate de AI.

Andrei Petreanu, CEO-ul companiei Brainwaves, atrage atenția asupra acestui fenomen în creștere și subliniază cât de greu a devenit să distingem realitatea de ficțiune vizuală, scrie Playtech.ro: „Este foarte greu, mai ales că a explodat volumul acestor instanțe de content generat. Este foarte greu să ne dăm seama ce este fals și ce este realitate. Din punctul de vedere al ochiului uman, nu este ceva perceptibil ca fiind greșit”.

Detalii „prea perfecte” – un prim semnal de alarmă

Una dintre cele mai evidente diferențe între o fotografie reală și una generată de AI este nivelul de perfecțiune. Imaginile create cu ajutorul inteligenței artificiale sunt adesea spectaculoase, cu culori vibrante, lumini impecabil balansate și compoziții de o simetrie rar întâlnită în realitate. Acestea lipsesc de obicei de imperfecțiunile naturale care apar în mod normal în fotografii reale, cum ar fi:

Blurul de mișcare (motion blur), prezent în imagini capturate în timp ce subiectul sau camera se mișcă.
Zgomotul digital din zonele întunecate sau luminoase.
Aberațiile cromatice sau artefactele optice generate de lentile.

Inteligența artificială produce imagini în care fiecare fir de păr, fiecare reflexie în ochi sau fiecare nor pe cer pare calculat la milimetru. Paradoxal, această perfecțiune nenaturală poate deveni un indiciu clar că imaginea este generată, nu fotografiată.

Privirea care trădează: ochii, degetele și alte „greșeli” vizuale

Deși AI-ul devine tot mai sofisticat, încă face greșeli subtile, mai ales în redarea anumitor părți ale corpului uman sau a obiectelor complexe. Specialiștii recomandă să analizăm cu atenție următoarele detalii:

Ochii: în imaginile false, pot apărea stranii, fără reflexii naturale, asimetrici sau poziționați greșit.
Degetele: AI-ul întâmpină dificultăți în a reda corect mâinile – prea multe degete, degete contorsionate sau lipite nerealist.
Urechile și dinții: pot avea forme deformate sau o simetrie forțată.
Bijuteriile sau obiectele: adesea par topite, cu forme neregulate sau detalii greu de identificat.

În plus, fundalul imaginilor generate de AI este adesea confuz sau inconsistent – poți vedea texturi care se repetă ciudat, fundaluri ușor distorsionate sau obiecte fără logică spațială (de exemplu, o clădire care nu are perspectivă corectă sau un copac care „iese” dintr-un perete).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Contextul și povestea – alte indicii că ceva nu e în regulă

Pe lângă analiza vizuală, contextul în care apare o imagine poate spune multe. Foarte des, pozele generate de AI sunt însoțite de povești extrem de emoționante, menite să atragă empatie și să stimuleze distribuirea în masă. De exemplu: „Această fetiță a fost găsită plângând pe stradă după un cutremur devastator. Dă mai departe ca să ajungă la cineva care o poate ajuta!”.

Dacă nu există sursă credibilă sau dacă povestea nu poate fi verificată printr-o căutare rapidă, este foarte posibil să fie vorba despre o imagine falsă. Acest tip de manipulare emoțională este o tactică des utilizată pentru a crea impact viral.

Un alt indiciu important: verificarea inversă a imaginii (reverse image search). Cu ajutorul unor instrumente online, precum Google Images sau TinEye, poți verifica dacă imaginea apare și în alte contexte și dacă este semnalată ca fiind generată de AI.

În concluzie, intr-o lume în care AI-ul poate genera imagini mai „reale” decât realitatea însăși, vigilența devine esențială. Nu tot ce vedem pe internet este autentic, iar abilitatea de a distinge între fals și real devine o competență digitală obligatorie. Fii atent la detalii, analizează cu spirit critic și nu te lăsa dus de valul emoțiilor – imaginea perfectă s-ar putea să fie, de fapt, o minciună bine generată.

#corp uman #fotografii #Inteligență Artificială

Președintele Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, susține că dosarele în care este vizat nu conțin probe suficiente și că, după mai mulți ani de examinare, nu există nicio decizie definitivă în aceste cauze. Declarația a fost făcută de liderul PSRM în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV.

Dodon a declarat că, în opinia sa, anumite persoane „s-au înțeles” cu autoritățile și nu au ajuns să fie cercetate penal, iar în cazul său, dosarele ar fi fost pornite și examinate cu încălcarea procedurilor legale.

„Cei care s-au înțeles, nici nu au dosare. Și stau bine, mersi. Și pot să aduc exemple inclusiv din fosta conducere a PD, cu excepția liderului care acum stă unde stă. Sunt multiple exemple cei care s-au înțeles. Eu cu mama, cu soția, cu toți când prin ce am în trecut, este evident că nu sunt probe. Dacă erau probe, credeți-mă, de multe erau anumite decizii pe aceste dosare. De exemplu, dosarul care este la Curtea Supreme de Justiție.

Acolo orice decizie care ar fi, orice…Orice decizie care ar fi, ea este ilegală din start și este anticonstituțională.

Și vă spun de ce. Pentru că patru ani urmă, când au pornit dosarul și l-au dus în justiție, noi le-am spus, eu nu sunt președinte țară. Nu sunt om simplu. Înseamnă că trebuie să fiu judicat în prima instanță. Prima.

Pe mine m-au luat și m-au dat deodată în Curtea Supreme de Justiție. Ca pe un președinte în funcție. Noi spunem, dacă eu sunt președinte în funcție, dacă mă judecați așa, mergeți conform articolul 81 din Constituție. Scoați imunitatea. Așa e scris în Constituție. Ei se grăbeau urgent să fie „trăsnit” Dodon și s-au dus încolo. Patru ani au trecut. Și este ilegală toată procedura”, a declarat Dodon.