România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, conform datelor publicate de Comisia Europeană. Astfel, deficitul în termeni ESA, standardul în cadrul UE, a fost calculat, la finalul anului trecut, la 9,3%.

În zona euro, raportul deficit public/PIB a scăzut de la 3,5% în 2023 la 3,1% în 2024, iar în UE de la 3,5% la 3,2%. În zona euro, ponderea datoriei publice în PIB a crescut ușor de la 87,3% la sfârșitul lui 2023 la 87,4% la sfârșitul lui 2024, iar în UE de la 80,8% la 81,0%.

În 2024, toate statele membre, cu excepția Danemarcei (+4,5%), Irlandei și Ciprului (ambele +4,3%), Greciei (+1,3%), Luxemburgului (+1,0) și Portugaliei (+0,7%), au raportat un deficit. Cele mai mari deficite au fost înregistrate în România (-9,3%), Polonia (-6,6%), Franța (-5,8%) și Slovacia (-5,3%). 12 state membre au avut deficite egale sau mai mari de 3% din PIB, a informat marți Eurostat.

La sfârșitul anului 2024, cele mai scăzute rate ale datoriei publice față de PIB au fost înregistrate în Estonia (23,6%), Bulgaria (24,1%), Luxemburg (26,3%), Danemarca (31,1%), Suedia (33,5%) și Lituania (38,2%). Douăsprezece state membre au avut rate ale datoriei publice mai mari de 60% din PIB, cele mai mari fiind înregistrate în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113,0%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%).

În 2024, cheltuielile guvernamentale în zona euro au fost echivalente cu 49,6% din PIB, iar veniturile guvernamentale cu 46,5%. Cifrele pentru UE au fost de 49,2%, respectiv 46,0%. Ratele veniturilor și cheltuielilor guvernamentale au crescut atât în zona euro , cât și în UE , comparativ cu 2023.

Anterior, Ministerul Finanțelor, condus de Tanczos Barna a anunțat un deficit de 8,65% din PIB, calculat termeni cash, folosită intern.

Surse avizate au afirmat săptămâna trecută că Guvernul României ar putea lua o serie de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar printre care şi creşterea TVA şi a altor taxe. Din luna iunie 2025, Guvernul ar fi forțat să aplice măsuri dure pentru reducerea deficitului bugetar. Executivul ar urma să pună în aplicare planuri nepopulare, sub presiunea Comisiei Europene și a realității fiscale interne.

Sunt luate în calcul două scenarii majore: fie un Guvern remaniat va introduce măsurile, fie întreaga echipă guvernamentală va fi schimbată, posibil cu extinderea coaliției prin cooptarea USR.

Printre măsurile analizate se numără:

– majorarea TVA cu cel puțin 2%;

– creșterea taxelor, în special pe muncă;

– tăieri masive de cheltuieli bugetare;

– restructurări în administrația publică, cu reduceri de personal.

Mai mult, nu este exclusă nici varianta unui acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI), dacă Guvernul României nu reușește să reducă deficitul cu 2% din PIB pe cont propriu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#deficit #UE

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.