Topul salariilor minime în UE: În timp ce pentru Luxemburg e peste 2.600 de euro, în Moldova nu e nici 300

Începând cu 1 ianuarie 2025, 22 din 27 de țări care fac parte din Uniunea Europeană au salarii minime naționale, excepție fiind Danemarca, Italia, Austria, Finlanda și Suedia, scrie ZdG.md cu referire la Eurostat.

10 țări UE aveau, în ianuarie 2025, salarii minime sub 1000 de euro pe lună: Malta (961 de euro), Estonia (886 de euro), Cehia (826 de euro), Slovacia (816 de euro), România (814 de euro), Letonia (740 de euro), Ungaria (707 de euro), Bulgaria (551 de euro), Croația (98 de euro), Grecia (96 de euro).

În alte șase țări, salariile minime au variat între 1000 de euro și 1500 de euro pe lună: Cipru (1000 de euro), Portugalia (1015 de euro), Lituania (1038 de euro), Polonia (1091 de euro), Slovenia (1278 de euro) și Spania (1381 de euro).

Totuși, în unele țări, salariile minime au fost peste 1500 de euro pe lună: Franța (1802 de euro), Belgia (2070 de euro), Germania (2161 de euro), Țările de Jos (2193 de euro), Irlanda (2282 de euro) și Luxemburg (2638 de euro).

Potrivit expertului Marin Gospodarenco, diferența dintre cel mai mare și cel mai mic salariu minim este de 4,8 ori.

„În termeni relativi, salariul minim depășește 60% din salariul median în Franța, Portugalia și Slovenia – semn de echitate salarială. La polul opus, în Letonia și Estonia, salariile minime reprezintă doar 43% din mediană”, a precizat expertul.

În R. Moldova, în 2025, salariul mediu 5500 de lei (287 de euro), cu 500 de lei mai mult decât în 2024.

„Creșterea salariului minim pe țară până la 5500 lei este argumentată de necesitatea menținerii capacității de cumpărare a forței de muncă. De asemenea, majorarea salariului minim este o măsură necesară pentru reducerea sărăciei și combaterea muncii nedeclarate”, a scris Guvernul.

Gospodarenco a menționat că „această diferență nu reflectă doar decalaje economice, ci și diferențe de productivitate, structură economică și politici sociale”.

„Cu toate acestea, inegalitățile rămân semnificative, iar R. Moldova trebuie să continue eforturile pentru creșterea productivității muncii, atragerea de investiții, consolidarea sistemului de protecție socială și aplicarea unui salariu minim corelat cu un coș real de consum”, a scris Marin Gospodarenco.

Potrivit Guvernului, mărimea salariului minim în R. Moldova se stabilește pentru un program complet de lucru de 169 de ore, constituind 32,54 lei pe oră. Din 1 ianuarie 2023, salariul minim pe țară a fost majorat cu circa 12,5% – până la 4000 de lei, iar în 2024, acesta a crescut cu încă 25%, ajungând la 5000 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Eurostat #salarii

Directorul general al Termoelectrica, Iurie Razlovan, a declarat că una dintre cele mai mari provocări pentru companie rămâne achiziția gazelor naturale de pe piața liberă, începând cu primăvara anului 2026, când toți agenții economici vor fi obligați să procure resursele energetice în regim concurențial, transmite bani.md.

„Pentru câteva luni putem asigura consumul fără să intrăm în deficit, dar rămâne să vedem ce va fi după. Energocom va rămâne, foarte probabil, un actor important pe piață și cred că ei vor putea obține cele mai bune prețuri. Faptul că ieșim pe piața liberă nu înseamnă că Energocom nu va putea participa – la Bălți, de exemplu, a câștigat o altă companie”, a explicat Razlovan.

Potrivit acestuia, procesul de trading presupune o muncă specifică și există riscul ca anumite achiziții să nu fie recunoscute în tarif, dacă vor fi făcute la prețuri prea mari.

„Am scris colegilor să mergem cu toții cu ochii deschiși, ca să vedem cum facem achizițiile și să evităm prețuri care nu pot fi incluse în tarif”, a subliniat șeful Termoelectrica.

Razlovan a mai recunoscut că problema majoră rămân datoriile istorice ale companiei: 1,3 miliarde de lei către Energocom și 600 de milioane de lei către Moldovagaz.

„Asta trebuie discutat. Am speranța că Energocom va rămâne un actor important, dar doar în condiții de licitații deschise”, a adăugat el.

În opinia sa, un răspuns cert privind modul în care Termoelectrica se va aproviziona după liberalizarea pieței încă nu există.

„Nu pot declara că mâine noi vom ieși pe piață și vom cumpăra gaze la prețuri mici. Sunt multe necunoscute și trebuie să le discutăm cu partenerii”, a conchis directorul.