Cetățenii moldoveni din diasporă vor putea și la alegerile parlamentare din toamnă să voteze prin corespondență. Informația a fost confirmată de președintele Parlamentului, Igor Grosu, miercuri, 23 aprilie curent, în cadrul unei conferințe de presă.

„Votul prin corespondență va fi menținut, este o decizie asumată. Urmează CEC să definitiveze legea. O să mergem pe acea lege pe care am votat-o la scrutinul anterior. Detaliile țin de geografie”, a precizat Igor Grosu.

Șeful legislativului spune că votul prin corespondență și-a demonstrat valabilitatea, iar statul trebuie să se asigure corectitudine acestui proces, transmite IPN.

„Pe deoparte, trebuie să fim atenți, să existe un sistem poștal funcțional, în care să avem și noi încredere. Știu că se intervine și la perioada în care plicul propriu-zis ajunge la proxima secție de vot, consulat sau ambasadă”, a mai declarat șeful legislativului.

Comisia Electorală Centrală a recomandat păstrarea votului prin corespondență și la alegerile parlamentare din acest an, eventual cu extinderea listei țărilor unde poate fi aplicat. Aceste recomandări se conțin în raportul privind implementarea parțială a votului prin corespondență în șase țări la referendumul republican constituțional și alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024.

CEC reiterează recomandarea Comisiei de la Veneția, în care se propune stabilirea votului prin corespondență ca metodă permanentă, după alegerile parlamentare din 2025, pentru a fi asigurată respectarea principiilor stabilității și securității juridice.

În premieră, la alegerile din toamna anului trecut, a fost pilotat votul prin corespondență în șase state – SUA, Canada, Norvegia, Suedia, Islanda și Finlanda. Pentru această modalitate de vot au optat în jur de 1800 de alegători moldoveni.

Alegerile parlamentare în Moldova se vor desfășura în acest an 28 septembrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri parlamentare #Igor Grosu #votul prin corespondenta

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.