George Simion și Crin Antonescu se află distanțați la o jumătate de procent și intră în turul 2, dacă duminică, 27 aprilie, au loc alegeri prezidențiale în România, arată un sondaj ARA, transmite Antena3.ro.

Liderul AUR este cotat cu 26,5%, iar candidatul coaliției de guvernare are 26%. Pe locul trei se află Nicușor Dan, cu 19,5%.

Potrivit sursei citate, urmează, în ordine, Victor Ponta (11%), Elena Lasconi (10%), Lavinia Șandru (3,5%), alt candidat (3,5%).

Ce mai relevă sondajul ARA: Cetățenii români spun că țara sa merge în direcția greșită

64% dintre participanții la sondajul ARA consideră că direcția în care se îndreaptă România este greșită, 25% estimează că direcția în care merge țara este bună, iar 11% nu știu sau nu vor să răspundă.

Sondaj ARA: mai puțin de două treimi dintre români spun că se vor prezenta la vot

58% dintre intervievați afirmă că vor participa la turul 1 al alegerilor prezidențiale, 28% spun că vor sta acasă în ziua votului iar 14% se declară nehotărâți.

De asemenea, potrivit realizatorilor sondajului, a crescut numărul celor care susțin în mod ferm că nu vor merge să voteze și a scăzut numărul nehotărâților.

Crin Antonescu a crescut în ultimele săptămâni în intențiile de vot

În ceea ce privește intențiile de vot ale principalilor candidați prezidențiali, măsurate pe parcursul a trei intervale de timp, situația arată astfel: În săptămâna 18 – 25 martie, George Simion era cotat cu 27%. Potrivit datelor ARA, el a scăzut la 25,3% în intervalul 9 – 13 aprilie și a recuperat mai puțin de un procent în intervalul 15 – 19 aprilie, până la 26%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În aceleași perioade de timp, Crin Antonescu a crescut de la 24% la 25,8% și apoi la 26,5%. Nicușor Dan a urcat de la 18% la 20,3% și a coborât apoi la 19,5%. Elena Lasconi a scăzut de la 12% la 9% apoi a recuperat un procent, până la 10%, iar Victor Ponta s-a menținut relativ constant pe cele trei intervale (11% – 10,6% – 11%).

Marja de eroare a sondajului ARA este de +/-3%.

#alegeri #Crin Antonescu #George Simion #Romania

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.