Aproape toate școlile din Moldova au adoptat un regulament intern privind folosirea telefoanelor mobile

Peste 90% din școli și-au adoptat un regulament intern cu privire la folosirea telefoanelor mobile. În 99% din școli telefoanele sunt folosite și în scop educațional, în mod controlat și planificat: pentru proiecte, aplicații interactive sau cercetare, arată datele unui sondaj național realizat de Ministerul Educației și Cercetării (MEC) în 1150 de instituții de învățământ, transmite IPN.

Potrivit Valentinei Olaru, secretar de stat la MEC, în majoritatea cazurilor, părinții, cadrele didactice și conducerea instituției au contribuit la elaborarea regulilor de utilizare a telefoanelor mobile în școală.

Percepția generală a școlilor este pozitivă: aproape 90% consideră că regulamentul a dus la un climat mai ordonat și mai puțin tensionat în clase. Elevii sunt mai atenți, profesorii pot preda fără a fi întreruperi, iar relația cu părinții s-a clarificat datorită unui cadru comun de reguli.

Datele sondajului mai arată că 83% din școli raportează respectarea deplină a interdicției de utilizare a telefoanelor mobile la ore. Abaterile sunt izolate, iar măsurile aplicate, de la avertismente verbale la dialoguri cu familia, au avut caracter preventiv și educativ.

Potrivit MEC, 61% dintre instituții nu au raportat niciun incident. Acolo unde au existat probleme, acestea au fost gestionate fără măsuri drastice, ci prin sprijin, explicații și responsabilizare.

O provocare semnalată de mai multe instituții ține de lipsa spațiilor de depozitare. Aproximativ 20% dintre școli nu au identificat încă soluții adecvate pentru colectarea și păstrarea telefoanelor în siguranță pe durata lecțiilor.

Condițiile de utilizare a telefoanelor mobile în școli sunt specificate într-un regulament-cadru aprobat de Ministerul Educației și Cercetării. Începând cu semestrul doi al anului școlar 2024-2025, elevii nu pot utiliza telefoanele în timpul orelor, cu excepția situațiilor când au nevoie de acestea în scop educațional, în situații de urgență, cum ar fi starea de sănătate, dar și în cazul necesității monitorizării sănătății elevilor cu dizabilități.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#MEC #regulament #telefoane mobile #scoli #elevi #Moldova

Papa Leon al XIV-lea ar urma să locuiască în Palatul Apostolic al Vaticanului, spre deosebire de regretatul papă Francisc, care a preferat să stea într-un hotel din oraşul-stat, conform unor oficiali ai Sfântului Scaun, transmite antena3.ro.

Apartamentele papale ocupă ultimul etaj al Palatului, o clădire din secolul al XVI-lea cu vedere spre Piaţa Sfântul Petru. Acestea dispun de aproximativ zece camere, inclusiv un dormitor, o bibliotecă privată şi un birou, o sală de mese, o bucătărie şi o capelă.

Lucrările de renovare la Palat sunt în curs de desfăşurare şi se preconizează că papa Leon se va muta după liturghia de inaugurare solemnă a pontificatului său, care va avea loc duminică a declarat pentru Reuters un înalt oficial al Vaticanului, care a dorit să rămână anonim.

Potrivit unui alt oficial, Vaticanul a considerat că la Palatul Apostolic, spre deosebire de hotelul unde a locuit papa Francisc, ar fi mai uşor de asigurat securitatea noului papă.

Purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Matteo Bruni, a refuzat să răspundă la o întrebare referitoare la locul care va deveni reşedinţa papei Leon.

Leon al XIV-lea, fostul cardinal Robert Prevost, este primul papă din Statele Unite

Leon al XIV-lea, fostul cardinal Robert Prevost, este primul papă din Statele Unite şi a fost ales la conducerea Bisericii Catolice la data de 8 mai, în urma unui scurt conclav al cardinalilor.

Papa locuieşte în prezent într-un apartament pe care l-a folosit anterior, în clădirea ce găzduieşte biroul doctrinar al Vaticanului de lângă Bazilica Sfântul Petru.

Papa Francisc a încetat din viaţă la 21 aprilie, după ce a condus Biserica Catolică timp de 12 ani. El a fost primul papă după anul 1870 care nu a locuit în Palatul Apostolic, alegând în schimb hotelul Santa Marta al Vaticanului, care este situat în apropierea zidului sudic al oraşului-stat şi găzduieşte preoţi aflaţi în vizită şi alţi oaspeţi.

Papa Francisc nu era atras de unele dintre capcanele grandioase ale papalităţii, notează Reuters, declarând că prefera să trăiască într-un cadru comunitar pentru „sănătatea sa psihică”. Regretatul papă a folosit totuşi Palatul pentru întâlnirile sale oficiale şi obişnuia să apară la balconul clădirii pentru rugăciunea de duminică.

Palatul nu a mai fost locuit din februarie 2013, când papa Benedict al XVI-lea s-a mutat din această clădire, în urma demisiei sale din funcţia de pontif.

Lucrările de renovare ar putea consta în modernizarea băilor şi rezolvarea problemei umidităţii din pereţi, conform media italiene.