Peste 90% din școli și-au adoptat un regulament intern cu privire la folosirea telefoanelor mobile. În 99% din școli telefoanele sunt folosite și în scop educațional, în mod controlat și planificat: pentru proiecte, aplicații interactive sau cercetare, arată datele unui sondaj național realizat de Ministerul Educației și Cercetării (MEC) în 1150 de instituții de învățământ, transmite IPN.

Potrivit Valentinei Olaru, secretar de stat la MEC, în majoritatea cazurilor, părinții, cadrele didactice și conducerea instituției au contribuit la elaborarea regulilor de utilizare a telefoanelor mobile în școală.

Percepția generală a școlilor este pozitivă: aproape 90% consideră că regulamentul a dus la un climat mai ordonat și mai puțin tensionat în clase. Elevii sunt mai atenți, profesorii pot preda fără a fi întreruperi, iar relația cu părinții s-a clarificat datorită unui cadru comun de reguli.

Datele sondajului mai arată că 83% din școli raportează respectarea deplină a interdicției de utilizare a telefoanelor mobile la ore. Abaterile sunt izolate, iar măsurile aplicate, de la avertismente verbale la dialoguri cu familia, au avut caracter preventiv și educativ.

Potrivit MEC, 61% dintre instituții nu au raportat niciun incident. Acolo unde au existat probleme, acestea au fost gestionate fără măsuri drastice, ci prin sprijin, explicații și responsabilizare.

O provocare semnalată de mai multe instituții ține de lipsa spațiilor de depozitare. Aproximativ 20% dintre școli nu au identificat încă soluții adecvate pentru colectarea și păstrarea telefoanelor în siguranță pe durata lecțiilor.

Condițiile de utilizare a telefoanelor mobile în școli sunt specificate într-un regulament-cadru aprobat de Ministerul Educației și Cercetării. Începând cu semestrul doi al anului școlar 2024-2025, elevii nu pot utiliza telefoanele în timpul orelor, cu excepția situațiilor când au nevoie de acestea în scop educațional, în situații de urgență, cum ar fi starea de sănătate, dar și în cazul necesității monitorizării sănătății elevilor cu dizabilități.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#elevi #MEC #Moldova #regulament #scoli #telefoane mobile

Piața imobiliară din Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai puternice creșteri de prețuri din ultimii ani, chiar dacă locuințele din Chișinău rămân mai ieftine decât în majoritatea capitalelor europene. Potrivit celor mai recente date publicate de Global Property Guide, prețul mediu al apartamentelor din Chișinău a ajuns la 1.749 de euro pentru un metru pătrat, cu 27,7% mai mult decât în urmă cu doi ani și cu 63,5% peste nivelul de la sfârșitul anului 2023, scrie BANI.MD.

Analiza Global Property Guide, actualizată în octombrie 2026, compară prețurile locuințelor din 81 de piețe imobiliare și 237 de orașe din întreaga lume. Datele arată diferențe între capitale, atât în ceea ce privește costul unui metru pătrat, cât și ritmul de scumpire a proprietăților.

În Chișinău, după o perioadă de creșteri accelerate, piața dă primele semne de stabilizare. În trimestrul II al anului 2026, prețul mediu al apartamentelor a scăzut cu 1,1% față de trimestrul precedent, de la 1.768 la 1.749 de euro pe metru pătrat. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, scumpirea este de numai 1,7%, mult sub ritmul înregistrat în perioada 2024–2025.

Totuși, diferența față de acum aproape trei ani rămâne mare. În ultimul trimestru din 2023, un metru pătrat de apartament în Chișinău costa în medie 1.070 de euro. În prezent, pentru aceeași suprafață, cumpărătorii trebuie să achite cu aproximativ 679 de euro mai mult. Astfel, un apartament de 60 de metri pătrați, evaluat teoretic la 64.200 de euro la sfârșitul anului 2023, ar costa acum aproape 105.000 de euro, adică cu peste 40.000 de euro mai mult.

Comparativ cu alte capitale din regiune, Chișinăul continuă să aibă printre cele mai mici prețuri. La București, metrul pătrat costă în medie 2.312 euro, cu aproximativ 32% mai mult decât în Capitala Republicii Moldova. La Kiev, prețul este de 2.005 euro, la Sofia de 2.538 de euro, iar la Budapesta ajunge la 3.553 de euro.

O situație interesantă se înregistrează în România, unde prețurile apartamentelor din București au crescut cu 39,1% în ultimii doi ani și au depășit ritmul de scumpire din Chișinău. Și în Sofia, majorarea a fost de 37,9%, în timp ce la Belgrad prețurile au avansat cu 30,2%, iar la Budapesta cu 29,4%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La polul opus se află unele dintre cele mai scumpe orașe din Europa. La Zurich, prețul mediu al unui metru pătrat ajunge la 18.499 de euro, de peste zece ori mai mult decât în Chișinău. În centrul Luxemburgului, un metru pătrat costă 10.471 de euro, la Copenhaga 10.048 de euro, la Paris 9.630 de euro, iar la Amsterdam 8.545 de euro.

Deși locuințele sunt mult mai scumpe în aceste orașe, evoluția prețurilor a fost diferită. În Luxemburg, proprietățile s-au ieftinit cu 6,5% în ultimii doi ani, în timp ce la Londra scăderea a fost de 2,9%. Amsterdam a înregistrat o reducere ușoară, de 0,2%, iar în Paris prețurile au crescut cu 3,8%.

La nivel mondial, cele mai ridicate prețuri sunt raportate în Hong Kong, unde metrul pătrat costă în medie 24.184 de dolari, urmat de Zurich și Singapore, unde prețul ajunge la 17.110 dolari.

Datele Global Property Guide arată că, în ansamblu, 55 dintre cele 81 de piețe analizate au înregistrat creșteri anuale ale prețurilor locuințelor. Majorarea mediană a fost de 3,7%, ceea ce evidențiază continuarea presiunilor asupra piețelor imobiliare, dar cu diferențe semnificative între regiuni.

#apartamente #Chisinau #scmpiri