Spre deosebire de panourile fotovoltaice, majoritate turbinelor eoliene instalate în Republica Moldova sunt la mâna a doua. Dincolo de eficienta redusă, acestea reprezintă o sursă de poluare iminentă din cauza duratei de exploatare reduse. Invitații emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV au declarat că peste câțiva ani Republica Moldova se va confrunta cu cantități imense de deșeuri care nu pot fi reciclate.

Dumitru Braga, decanul Facultății de Energetică și Inginerie Electrică a Universității Tehnice a Moldovei, a afirmat că în zece ani majoritatea turbinelor instalate acum în țară nu vor mai fi eficiente, iar omenirea nu are deocamdată o soluție pentru reciclarea lor.

„Dacă vorbim de eoliene avem paletele confecționate din fibră de carbon care degradează în perioade foarte îndelungate de timp. Și asta nu este doar o problemă pentru Republica Moldova. Acum există o practică nu prea bună de a îngropa paletele în sol. Este complicat și costisitor să fie reciclate”, a spus Dumitru Braga.

Ion Muntean, directorul Centrului Național de Energie Durabilă, a menționat că Republica Moldova este conectată la nivel european pentru a deveni parte a unui proiect de reciclare a panourilor fotovoltaice.

„Pentru panourile fotovoltaice noi putem aplica prevederile Legii cu privire la deșeurile electrice și electronice potrivit căreia comercianții sunt obligați să preia echipamentele vechi la procurarea altora noi. Deocamdată nu avem parcuri fotovoltaice scoase din uz, dar cadrul legal stabilește ca atunci când se procură un echipament nou, cel vechi poate fi dat la schimb și magazinele sunt obligate să se ocupe de reciclarea acestora, fie că este vorba de panouri fotovoltaice sau turbine eoliene”, a mai adăugat Ion Muntean.

În 2024 Republica Moldova a produs de patru ori mai multă energie din surse regenerabile în comparație cu anul 2020. Mai mult de jumătate – 54 la sută – din enertia regenerabilă a fost generată de fotovoltaice, iar 37 la sută – de turbinele eoliene. Alte 9 procente provin din biogaz și hidroenergie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consens national #echipamentele solare #Republica Moldova

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.