În contextul recentei pene de curent ce a afectat o parte importantă a vestului Europei, specialiștii atrag atenția asupra riscului crescut de blackout generalizat și asupra vulnerabilităților critice ale sistemului energetic național din România.

„Incidentul din vest nu este un caz izolat, ci un semnal de alarmă. Pe fondul schimbărilor climatice, al riscurilor tehnologice și al amenințărilor cibernetice, probabilitatea unor pene de curent majore crește semnificativ. Sistemul nostru energetic, în forma actuală, este vulnerabil, iar consecințele unui colaps pot fi catastrofale”, explică Albert Soare, expert în politici energetice și infrastructură critică și fondator al companiei de sisteme fotovoltaice Kilowat.

Conform acestuia, soluția pe termen lung constă într-o modernizare profundă și într-o descentralizare a capacităților de producție și stocare a energiei.

„În timp ce miliarde de euro au fost cheltuiți pentru plafonarea prețurilor, fără impact real asupra întăririi rețelei, programe precum ‘Casa Verde’ și ‘Electric Up’ – cu resurse mult mai reduse – au reușit să întărească reziliența energetică a sute de mii de familii. Aceste inițiative au demonstrat că investițiile inteligente în surse regenerabile și în soluții locale de stocare pot aduce beneficii reale și sustenabile pentru sistemul național”, a subliniat reputatul expert.

În plus, securitatea cibernetică a rețelelor energetice devine un subiect critic. „Astăzi, dispeceratele marilor rețele energetice operează pe platforme software dezvoltate de terți. Fără un proiect național sau european de protecție și suveranitate digitală, infrastructura noastră vitală rămâne expusă unor riscuri majore”, avertizează Albert Soare.

„Este necesară o strategie coerentă de investiții în modernizarea rețelei, descentralizarea producției și stocării de energie, dar și în asigurarea securității cibernetice. Aceste măsuri nu mai sunt opționale – sunt esențiale pentru a proteja siguranța cetățenilor și funcționarea economiei”, concluzionează acesta.

Unul dintre cei mai apreciați tineri antreprenori români, Albert Soare este fondatorul Kilowat, companie ce oferă soluții de vânzare de sisteme fotovoltaice, de instalare a panourilor solare și bateriilor de stocare energie și consultanță și mentenanță post-instalare.

După succesul major înregistrat cu compania SanoVita, antreprenorul Albert Soare a decis în 2021 să investească într-un nou domeniu, cel al energiei. Sub conducerea lui Albert Soare, Kilowat a ajuns la venituri de două milioane de euro după doar un an de la înființare, în 2022.

Kilowat este o platformă inovatoare de servicii și produse energetice, dedicată segmentelor industrial, comercial și rezidențial. Cu o prezență activă în România, dar și în Germania și Spania, Kilowat se angajează să ofere soluții de vârf în domeniul energiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#blackout #Romania

Prevederile reformei „Restart în educație” ar putea intra în vigoare abia în 2028 în municipiile Chișinău și Bălți, precum și în Găgăuzia. Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a anunțat joi, 13 august, că a transmis Parlamentului un set de amendamente în acest sens. Potrivit ministrului, în restul țării reforma urmează să fie aplicată din 2027, așa cum prevede proiectul.

În cazul municipiului Chișinău, Perciun spune că anul suplimentar trebuie folosit pentru ca administrația municipală să demonstreze că actualul model de administrare poate soluționa problemele din școlile capitalei.

Printre problemele menționate se numără supraaglomerarea unor școli, în timp ce alte instituții au locuri disponibile, dar și dificultățile legate de incluziunea copiilor cu cerințe educaționale speciale. Ministerul reclamă și existența plăților informale în școli, precum și faptul că milioane de lei alocate anual de la bugetul de stat pentru educația din Chișinău rămân nevalorificate.

Potrivit lui Dan Perciun, peste 90% din bugetul școlilor din municipiu este asigurat de Guvern.

„Chișinăul are profesori foarte buni, elevi cu rezultate foarte bune și multe instituții performante. Tocmai de aceea, credem că administrația municipiului trebuie să demonstreze că poate rezolva și aceste probleme sistemice”, a declarat ministrul.

În cazul municipiului Bălți, Ministerul Educației susține că a avut discuții constructive cu autoritățile locale și că, inițial, reforma ar fi putut fi aplicată din 2027. Totuși, pentru a avea o abordare uniformă în cele două municipii cu statut distinct, termenul propus este 2028.

În această perioadă, autoritățile din Bălți ar urma să pregătească trecerea școlilor la autogestiune financiară și să clarifice unele aspecte legate de delimitarea proprietăților.

Pentru UTA Găgăuzia, situația este diferită. Potrivit ministrului, reforma nu presupune schimbarea subordonării școlilor din autonomie, având în vedere prevederile legii speciale care reglementează statutul acesteia.

„În aceste condiții, considerăm rezonabil ca 2028 să fie anul intrării în vigoare a prevederilor reformei aplicabile UTA Găgăuzia”, a precizat Dan Perciun.

Reforma „Restart în educație” prevede trecerea școlilor din subordinea consiliilor raionale și municipale în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, prin intermediul Agențiilor Teritoriale pentru Educație (ATE).

În prezent, școlile sunt administrate de autoritățile locale prin direcțiile de învățământ. Aceste structuri urmează să fie înlocuite cu 35 de Agenții Teritoriale pentru Educație, care vor deveni fondatoarele școlilor primare, gimnaziilor, liceelor și instituțiilor de învățământ special. Grădinițele și instituțiile extrașcolare vor rămâne în administrarea autorităților locale.

ATE vor gestiona finanțarea școlilor, vor aproba numărul claselor și schemele de personal, vor stabili districtele școlare și vor monitoriza respectarea școlarizării obligatorii. Agențiile vor avea atribuții și în ceea ce privește infrastructura, bugetele instituțiilor, combaterea absenteismului și bullyingului, precum și sprijinirea copiilor cu cerințe educaționale speciale.

Odată cu reforma, școlile urmează să fie finanțate direct din bugetul de stat, în baza costului standard per elev. Bugetele instituțiilor și rapoartele privind executarea acestora vor fi publicate online.

Guvernul urmează să creeze cele 35 de ATE până la 30 octombrie 2026. Transferul școlilor și aplicarea noului sistem de finanțare sunt prevăzute, în restul țării, pentru 1 ianuarie 2027.

Ministrul Educației spune că direcția reformei rămâne neschimbată: calitatea educației nu trebuie să depindă de localitatea în care învață copilul.

Proiectul urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua. Dan Perciun estimează că acesta ar putea fi votat până la sfârșitul lunii august sau la începutul lunii septembrie.