Iaurtul și chefirul merită, din multe puncte de vedere un loc în lista „superalimentelor”. Între cele două produse, ambele obținute prin fermentare, există diferențe vizibile, nu doar în privința texturii și gustului, cât și în privința valorii nutriționale. Unul dintre ele are însă beneficii mai mari pentru sănătate, transmite adevarul.ro.

Iaurtul este obținut din lapte fermentat, cu ajutorul a două bacterii, Lactobacillus bulgaricus și Streptococcus thermophilus. În cazul iaurtului, în timpul procesului de fermentare, lactoza este transformată în acid lactic. Chefirul se obține însă prin fermentarea unor cereale speciale în lapte proaspăt, notează publicația ucraineană tsn.ua, care a făcut o comparație, din punct de vedere nutrițional între cele două alimente.

Beneficiile iaurtului

Iaurtul este bogat în calciu, proteine și vitamine, iar utilizarea sa regulată aduce numeroase beneficii, inclusiv: menținerea și întărirea sistemului imunitar, normalizarea nivelului de colesterol din sânge, efect antiinflamator asupra membranei mucoase a tractului gastro-intestinal și echilibrarea microflorei sale.

Beneficiile chefirului

Termenul „chefir” – cu rădăcini în regiunea Caucazului – se referă atât la boabele în sine pentru fermentare, cât și la băutura care se obține după filtrare. Puțină lume știe că poate fi făcut și din lapte vegetal sau apă, dar în astfel de cazuri, trebuie adăugat zahăr pentru a începe fermentația, precizează sursa citată.

În cazul utilizării laptelui de vacă, nu este nevoie de zahăr suplimentar. La fel ca iaurtul, consumul regulat de chefir aduce multe efecte benefice organismului. Ajută, în primul rând, la menținerea microflorei intestinale sănătoase, care întărește sistemul imunitar, protejând astfel nu doar tractul digestiv, ci și întregul corp de procesele inflamatorii.

Chefirul contribuie, de asemenea, la scăderea colesterolului „rău”. În plus, este o sursă de multe vitamine (inclusiv vitamine B, cum ar fi acidul folic, B12, biotina și riboflavina), precum și minerale importante: calciu, magneziu, potasiu și fosfor.

Care este mai indicat: iaurtul sau chefirul

În timp ce iaurtul are o textură cremoasă și un gust blând, chefirul este mai lichid și are un gust mai acrișor și un efect mai răcoritor. În plus, chefirul conține o cantitate mică de alcool (1-2%) formată în mod natural în timpul procesului de fermentare.

În timp ce iaurtul conține doar două tipuri de bacterii benefice, Lactobacillus bulgaricus și Streptococcus thermophilus, chefirul are în compoziția sa mai mult de zece. Una dintre acestea este Lactobacillus acidophilus, o bacterie „bună”, care menține sănătatea mucoasei intestinale, protejând-o de microorganismele dăunătoare. Acest lucru este util în special pentru persoanele care suferă de boli inflamatorii.

Chefirul conține probiotice, importante pentru digestia normală și menținerea sistemului imunitar. În comparație cu bacteriile lactice din iaurt, probioticele de chefir sunt capabile să-și mențină activitatea în timpul trecerii prin tractul gastro-intestinal, ceea ce face ca efectul lor asupra microflorei intestinale să fie mult mai puternic.

Potrivit sursei citate, enzimele din iaurt contribuie doar la propria absorbție, în timp ce enzimele din chefir ajută la îmbunătățirea digestiei nu numai a chefirului în sine, ci și a altor alimente.

Punând în balanță toate aceste proprietăți și beneficii, chefirul prevalează ușor asupra iaurtului, în principal datorită tulpinilor bacteriene și enzimelor suplimentare care ajută la îmbunătățirea procesului general de digestie.

Ambele produse sunt opțiuni excelente pentru utilizare regulată, notează tsn.ua.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#beneficii #chefir #iaurt

Din 2 noiembrie, gospodăriile din Republica Moldova se pot înregistra pentru a primi compensații la energie în sezonul rece 2026–2027. În timp ce unii oameni spun că orice ajutor este binevenit, alți moldoveni consideră că sumele anunțate de Guvern sunt prea mici și nu vor acoperi cheltuielile pentru încălzire. Echipa Realitatea a discutat cu mai mulți cetățeni pentru a afla ce cred despre valoarea sprijinului.

„Fără compensații nu ne descurcăm. Nu e prea mare, nu e consistent ajutorul. Măcar trei mii de lei să fie, jumătate din costul pe care-l avem”, a spus o femeie.

O altă persoană consideră că ajutorul ar trebui să fie de cel puțin 2.000–2.500 de lei, dar spune că oamenii se vor mulțumi cu suma oferită.

„Cam e mic, dar cât este, atât. Mai mare ar trebui, în jur de două, două jumate de mii de lei”, a declarat aceasta.

„Prețurile sunt foarte mari, pensiile foarte mici, nu o să ne ajungă. E cam puțin, prețurile au crescut comparativ cu anul trecut, practic de două ori. Anul trecut tot așa au dat compensații, anul ăsta nu se schimbă suma. Ar trebui să fie mai mult. Ca cetățenii să se descurce, ar trebui mărite salariile, pensiile, ca oamenii să achite singuri”, a spus o femeie.

Alți moldoveni spun că vor depune cereri, însă se îndoiesc că ajutorul va avea un impact real asupra pensionarilor și celor care câștigă salarii mici.

„Cred că o să depun, dar consider cumva o luare în derâdere a cetățenilor. Toate prețurile au crescut, salariile nu au fost ajustate, iar această compensare practic nu va fi simțită de păturile sociale care au un salariu minim sau pensionarii”, a afirmat o tânără.

În acest sezon rece, compensațiile vor fi cuprinse între 500 și 1.000 de lei pentru gospodăriile care se încălzesc cu gaze naturale sau energie termică. Cei care folosesc lemne sau energie electrică vor putea primi cel mult 800 de lei. Valoarea ajutorului va fi stabilită individual, în funcție de vulnerabilitatea energetică a fiecărei gospodării și de sursa principală de încălzire.

Pentru a primi ajutorul financiar, cererile trebuie depuse pe platforma compensatii.gov.md până la 27 noiembrie. Ulterior, oamenii se vor putea înregistra până pe data de 25 a fiecărei luni, iar sprijinul va fi acordat din luna depunerii cererii.

Autoritățile estimează că între 660.000 și 670.000 de gospodării vor beneficia de ajutor în acest sezon. Bugetul programului este estimat la 2,6–2,7 miliarde de lei.

Cine nu va primi ajutor

Nu vor putea primi compensații gospodăriile în care valoarea cadastrală cumulată a proprietăților depășește un milion de lei, calculată în baza valorilor de dinaintea reevaluării din 2026. De asemenea, vor fi excluse gospodăriile ai căror membri au obținut dividende de cel puțin 150.000 de lei în 2025 sau dobânzi bancare mai mari de 4.000 de lei în același an.

Un alt criteriu vizează cheltuielile medii lunare pentru încălzire din sezonul trecut, dacă acestea au fost cel puțin egale cu valoarea a 350 de metri cubi de gaze. Nu vor primi ajutor nici gospodăriile care dețin un automobil cu o vechime de cel mult trei ani. La verificarea acestor criterii vor fi luate în calcul bunurile și veniturile tuturor membrilor gospodăriei.