Marcel Ciolacu ia în calcul demisia din funcția de premier, în urma rezultatelor slabe obținute de candidatul coaliției la alegerile prezidențiale, potrivit informațiilor Digi24. Discuții în acest sens au loc în interiorul Partidului Social Democrat, iar o decizie ar putea fi anunțată chiar în cursul zilei, în ședința coaliției de guvernare, care va începe la 13:00.

Sursa citată susține că liderul PSD ar putea alege să își depună mandatul în această ședință sau, cel târziu, în următoarele zile.

Social-democrații sunt nemulțumiți de faptul că, în actuala formulă de coaliție, nu s-a reușit impunerea candidatului comun în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Potrivit acelorași surse, există tot mai multe voci în PSD care cer demisia întregii conduceri și organizarea unui congres extraordinar pentru o schimbare majoră în partid.

Marcel Ciolacu a fost candidatul PSD la alegerile prezidențiale din 2024, însă a ratat calificarea în turul al doilea, un eșec răsunător pentru liderul social-democrat și pentru partidul aflat la guvernare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, George Simion și Nicușor Dan se vor confrunta în turul doi al alegerilor prezidențiale din România, scrutin care va avea loc pe 18 mai 2025. Candidatul coaliției, Crin Antonescu, s-a clasat pe locul trei.

Alegeri prezidențiale în România, turul 1: George Simion conduce detașat. Nicușor Dan intră în turul doi

#demisie #Marcel Ciolacu #Romania #surse

Fostul șef al Direcției nr. 5 a Inspectoratului Național de Investigații, Valeriu Cojocaru, și foștii ofițeri Sergiu Balan, Eugeniu Bîrcă, Gheorghe Solomon și Andrei Ținica au fost găsiți vinovați de încălcarea inviolabilității vieții personale și violarea dreptului la secretul corespondenței.

Potrivit Procuraturii Anticorupție , în perioada 2017–2018, Valeriu Cojocaru ar fi organizat prezentarea unor date neveridice despre pretinse acțiuni de pregătire a unor dezordini în masă. La indicația și sub controlul acestuia, ofițerii Vladimir Bordian, Balan, Ținica, Bîrca Eugeniu, Apostol, Solomon și Papuc ar fi prezentat procurorilor rapoarte în baza cărora au fost solicitate măsuri speciale de investigații.

Acestea au inclus interceptarea și înregistrarea comunicațiilor, urmărirea vizuală, colectarea informațiilor de la furnizorii de servicii de comunicații electronice și documentarea cu ajutorul mijloacelor tehnice. Printre persoanele vizate s-au numărat activiști civici, jurnaliști, membri ai unor partide politice și reprezentanți ai societății civile.

În materialele dosarului apar, între alții, Vladislav Gribincea, Ruslan Verbițchi, Mihail Tomacinschi, Nicolae Gîrbu, Sergiu Tofilat, Chiril Moțpan, Dan Perciun, Dinu Plîngău, Igor Grosu, Vladimir Bolea și Oazu Nantoi. Potrivit procurorilor, legătura dintre autorii comentariilor online și persoanele supuse ulterior măsurilor speciale de investigații nu a fost demonstrată prin probe.

În cadrul procesului, 14 părți vătămate au susținut acțiunile civile. Instanța le-a admis parțial și a dispus încasarea, în mod solidar, de la inculpați a unor despăgubiri de 35–40 de mii de lei pentru fiecare persoană, pentru prejudiciul moral cauzat. În total, suma se ridică la 495 de mii de lei.

Sentința poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile.

Scandalul interceptărilor a început încă în luna iunie 2019, atunci când portalul de investigaţie RISE Moldova a dezvăluit, într-un articol intitulat „Ministerul Interceptărilor”, că sub guvernarea democrată mai mulți politicieni, jurnaliști și reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale fuseseră interceptați și filați.

Sub lupa procurorilor și a polițiștilor ar fi ajuns 52 de persoane. Pe lângă interceptarea convorbirilor telefonice, unora le-a fost monitorizată și viața privată. În locuințe le-au fost instalate microfoane și camere video. Potrivit investigației RISE Moldova, operațiunea de interceptare și filare a opozanților guvernării democrate s-a derulat cu pretinsa acoperire procedurală a trei dosare penale pornite pe baza unor mesaje pe Facebook sau declarații din conferințe de presă.