Liderul conservator Friedrich Merz a fost ales marți după-amiază în funcția de cancelar al Germaniei, în urma unui al doilea vot organizat în Bundestag. Această reușită a venit la câteva ore după ce candidatul Uniunii Creștin-Democrate a eșuat în mod surprinzător să obțină majoritatea necesară în prima rundă a votului desfășurat în cursul dimineții.

În primul tur, Merz a obținut doar 310 voturi din cele 316 necesare pentru a atinge majoritatea absolută în parlamentul german, format din 630 de locuri. Această înfrângere, la doar șase voturi distanță de succes, a fost una fără precedent în istoria politică postbelică a Germaniei. Niciun alt candidat la funcția de cancelar nu a mai ratat validarea în primul tur de vot de la înființarea Republicii Federale Germane.

Votul, desfășurat în mod secret, nu a permis identificarea clară a celor care au ales să nu-l susțină pe Merz. Rămâne neclar dacă opoziția a venit din partea unor membri ai coaliției sale – formată din CDU, CSU și SPD – sau dacă a fost vorba de disensiuni interne chiar în cadrul taberei conservatoare.

După acest moment tensionat și ore întregi de negocieri și incertitudine, președintele Bundestagului, în consultare cu liderii politici și experți juridici, a stabilit organizarea unui al doilea vot în aceeași zi, la ora locală 15:15. De această dată, Friedrich Merz a obținut 325 de voturi, reușind să treacă pragul majorității absolute, cu un avans de nouă voturi.

Conform prevederilor Constituției germane (Legea Fundamentală), Bundestagul are la dispoziție 14 zile pentru a desemna un cancelar cu majoritate absolută, în cazul unui eșec inițial. Totuși, coaliția a decis să acționeze rapid, în condițiile unei crize politice care risca să se adâncească.

Eșecul inițial a ridicat semne de întrebare cu privire la soliditatea coaliției care îl susține pe Merz și a reprezentat un moment stânjenitor pentru imaginea sa publică, mai ales având în vedere că alianța sa controlează oficial 328 de locuri în parlament – cu 12 mai mult decât era necesar pentru a câștiga din prima.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe fondul acestor evoluții, Friedrich Merz a reiterat poziția sa dură față de politica externă a Rusiei, calificând atacul recent asupra orașului ucrainean Sumî drept o „crimă de război”. Declarația sugerează că politica externă și poziționarea Germaniei față de războiul din Ucraina vor rămâne priorități centrale în mandatul său.

#cancelar al Germaniei #Friedrich Merz #vot

Sistemul de salarizare în sectorul bugetar ar putea fi reformat prin reducerea numărului valorilor de referință, includerea sporului lunar fix de 1 300 de lei în salariul de bază și introducerea unor mecanisme speciale de remunerare pentru funcțiile greu de ocupat și cele din domeniul IT. Modificările sunt prevăzute într-un proiect de lege transmis de Ministerul Finanțelor Guvernului spre aprobare, transmite IPN.

Potrivit notei de fundamentare, reforma urmărește reducerea inechităților salariale și consolidarea rolului salariului de bază. Începând cu 2027, numărul valorilor de referință va fi redus de la zece la șase, acestea urmând să fie cuprinse între 4 200 și 6 900 de lei.

Totodată, proiectul prevede extinderea grupurilor ocupaționale de la opt la zece, prin crearea unui grup separat pentru specialiștii IT și separarea domeniilor sănătății și asistenței sociale. Pentru funcțiile greu de ocupat va fi introdus un indice de competitivitate de până la 1,3, care va permite majorarea salariului de bază.

Vor fi reorganizate și sporurile. Cel de performanță va fi acordat doar angajaților evaluați cu „excelent” sau „foarte bine”, iar procentul destinat acestuia va fi redus de la 10% la 4% din fondul de salarii de bază. Proiectul mai prevede reducerea plafonului pentru premiile unice acordate cu ocazia sărbătorilor profesionale și a zilelor de sărbătoare nelucrătoare, de la 5% la 2% din fondul anual de salarizare. Totodată, suma acordată unui angajat nu va putea depăși 10 mii de lei pe an.

În administrația publică locală, anumite categorii de angajați vor putea beneficia de sporuri de până la 30% din salariul de bază, pentru consolidarea capacităților. Plata va fi posibilă în limita a 50% din veniturile proprii executate în anul precedent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Majoritatea modificărilor ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar mecanismele speciale pentru funcțiile greu de ocupat și specialiștii IT – din 2028, scrie sursa citată. Proiectul urmează să fie examinat de Guvern și, dacă va fi aprobat, transmis Parlamentului. Reforma nu presupune o majorare uniformă a salariilor tuturor bugetarilor, efectul urmând să difere în funcție de funcție și de categoria profesională.

#reformare #salarizare #sector bugetar