Municipiul Chișinău deține cea mai mare suprafață a spațiilor verzi – peste 66 % din totalul de 6,6 mii de hectare de suprafață a spațiilor verzi în localitățile urbane, arată datele Biroului Național de Statistică, citat de IPN.

În top trei localități urbane cu cea mai mare suprafață a spațiilor verzi sunt municipiul Chișinău – 4,4 mii ha, municipiul Bălți – 0,3 mii ha și orașul Călărași – 0,2 mii ha.

Repartizarea spațiilor verzi urbane pe regiuni arată că, 66,1% din suprafața spațiilor verzi aparține capitalei, 15,4% – regiunii de nord, după care urmează regiunea centru – 9,8%, regiunea sud – 6,3% și UTA Găgăuzia – 2,4%.

Majoritatea spațiilor verzi din orașe – circa 70%, sunt destinate publicului larg – scuaruri, parcuri și grădini. Aproape 19% sunt zone cu acces limitat, cum ar fi cele din jurul școlilor, locuințelor sau terenurilor sportive. Restul includ spații din zone turistice – 7,8%, grădini specializate – 2,7% și plantații cu rol practic, cum ar fi protecția solului sau a surselor de apă – 1,9%.

Datele statistice mai arată că gradul de iluminare la nivel de țară este de 82,7%. Lungimea porțiunilor de străzi orășenești iluminate este de 3,5 mii km, din lungimea totală a străzilor orășenești de 4,2 mii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Localitățile urbane din UTA Găgăuzia și municipiul Chișinău dețin cel mai mare grad de iluminare stradală.

La Cricova, Edineț, Glodeni, Frunză, Bucovăț și Iargara, iluminarea străzilor rămâne a fi asigurată în proporție de până la 50%. Cel mai mic nivel de iluminare stradală a fost înregistrat în orașele Glodeni – circa 30% și Frunză – 36,4%.

#BNS #orase #spatii verzi

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.