Asociația Obștească „Women in Energy Moldova” (WEM) și Facultatea Energetică și Inginerie Electrică (FEIE) a Universității Tehnice a Moldovei au semnat un acord de colaborare care vizează implicarea activă a tinerilor, în special a femeilor, în domeniul energetic, prin susținerea procesului educațional, formare profesională și activități comune de dezvoltare.

„Parteneriatul strategic cu Universitatea Tehnică a Moldovei reflectă angajamentul nostru ferm de a apropia educația de realitățile pieței profesionale și de a contribui la formarea unei noi generații de specialiști în domeniul energetic. Această colaborare nu este doar un acord instituțional, ci un angajament pentru viitor, prin care oferim sprijin concret, inspirație și modele de leadership tinerilor, conectând procesul educațional cu cerințele actuale ale industriei și contribuind la construirea unei comunități energetice mai incluzive, mai bine pregătite și adaptate la nevoile reale ale societății,” a declarat Sanduta Galina, director executiv WEM.

Acordul prevede activități de mentorat, informare în rândul elevilor și studenților, organizarea de evenimente educaționale și științifice, precum și participarea comună în proiecte de cercetare și dezvoltare.

„Facultatea Energetică și Inginerie Electrică salută semnarea acestui acord și își exprimă deschiderea totală pentru colaborare. „Considerăm că această cooperare va contribui la diversificarea procesului educațional, la consolidarea legăturii cu societatea civilă și la crearea unui cadru mai atractiv pentru tinerii interesați de domeniul energetic”, a menționat Dumitru Braga, decanul FEIE.

Women in Energy Moldova este o organizație fondată în august 2024 de femei cu renume în sectorul energetic din Republica Moldova. Acordul semnat cu UTM reprezintă prima colaborare oficială a asociației și marchează un moment important în direcția implicării active în formarea noii generații de specialiști.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#acord de colaborare #UTM #WEM

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.