Armistițiul de trei zile decretat unilateral de președintele rus Vladimir Putin, pentru a marca aniversarea victoriei asupra Germaniei naziste pe 9 mai, a intrat în vigoare joi.

„Încetarea focului pentru comemorarea celei de-a 80-a aniversări a Marii Victorii a început”, a transmis agenția oficială rusă Ria Novosti.

Ucraina a refuzat să recunoască armistițiul, considerându-l o manevră de imagine și solicitând, în schimb, o pauză de 30 de zile în ostilități. Cu doar câteva ore înainte de intrarea în vigoare a ordinului, la ora 21:00 GMT, Rusia și Ucraina și-au lansat atacuri aeriene reciproce. În urma acestora, mai multe aeroporturi rusești au fost închise, iar cel puțin două persoane au murit în Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Kremlinul a precizat că va respecta armistițiul, dar va reacționa „imediat” la orice atac ucrainean.

Într-un discurs susținut miercuri seara, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reiterat apelul pentru un armistițiu de 30 de zile. „Nu renunțăm la această propunere, care ar putea deschide calea diplomației. Dar Rusia nu dă niciun semn că ar fi dispusă să răspundă”, a spus el. Putin a anunțat armistițiul pe 28 aprilie, invocând motive umanitare, ca urmare a presiunilor SUA de a opri ofensiva lansată împotriva Ucrainei în 2022.

De la preluarea mandatului în ianuarie, președintele american Donald Trump a încercat să intermedieze o încetare durabilă a focului între Moscova și Kiev, însă fără succes, Kremlinul refuzând orice concesie majoră.

Frustrare în Washington

În martie, Putin a respins o propunere comună SUA-Ucraina pentru un armistițiu necondiționat și de atunci a avut o implicare minimă în eforturile de pace inițiate de Trump. Casa Albă își exprimă tot mai des nemulțumirea față de lipsa de progrese.

„Este practic imposibil să mediem eficient fără un minim dialog direct între cele două părți”, a declarat miercuri vicepreședintele american JD Vance.

Ucraina rămâne sceptică față de intențiile Rusiei, acuzând-o de sute de încălcări în timpul unui armistițiu anterior, instituit de Paște pentru 30 de ore.

Marți și miercuri, Rusia a lansat cinci rachete balistice și 187 de drone asupra Ucrainei. Forțele aeriene ucrainene susțin că au interceptat două rachete și 81 de drone. La Kiev, o mamă și fiul ei au murit, iar șapte persoane, dintre care patru copii, au fost rănite. La rândul său, Ucraina – care are aproximativ 20% din teritoriu ocupat de Rusia – a intensificat atacurile cu drone, afectând funcționarea aeroporturilor din Moscova și alte orașe ruse.

Îngrijorări legate de parada de 9 mai

Din cauza atacurilor, peste 350 de zboruri au fost anulate sau întârziate, afectând cel puțin 60.000 de pasageri, potrivit unei asociații a turoperatorilor ruși. Aceste evenimente alimentează temeri privind siguranța ceremoniilor de 9 mai. Lideri străini, inclusiv președinții Chinei, Braziliei și Venezuelei, au început să sosească la Moscova.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunțat că Rusia ia „toate măsurile necesare” pentru a garanta securitatea evenimentelor, care vor culmina vineri cu o paradă militară în Piața Roșie.

#armistitiu #Rusia #Ucraina

Camera inferioară a parlamentului polonez a aprobat două proiecte de lege care urmăresc relaxarea interdicției aproape totale a avortului. Este un demers descris de activiști drept un „pas mărunt”, înaintea unor proteste prin care guvernul este chemat să-și respecte promisiunile de a reforma din temelii legislația țării, scrie The Guardian.

Noile măsuri, care vor fi probabil blocate prin veto de președintele naționalist al Poloniei, ar elimina o parte dintre pedepsele penale pentru cei care ajută femeile să aibă acces la avort și ar permite întreruperea sarcinii în cazul malformațiilor fetale.

„Aceste proiecte reprezintă o schimbare foarte mică. Chiar dacă aceste acte normative vor fi ratificate și promulgate de președintele Poloniei, ceea ce rămâne de văzut, ele ar schimba foarte puțin pentru majoritatea femeilor din Polonia care au nevoie de un avort”, a declarat Leah Hoctor, de la Center for Reproductive Rights.

Aceeași opinie a fost exprimată și de ONG-ul Legalna Aborcja (Avort Legal), o inițiativă care militează pentru drepturile reproductive.

„Ce înseamnă asta pentru femeile care au nevoie de un avort chiar acum? Nimic, pentru că niciunul dintre aceste proiecte nu le-ar ajuta”, a spus un purtător de cuvânt al organizației.

Fundacja Widzialne (Fundația Vizibile) le-a cerut oamenilor să mențină presiunea asupra guvernului ieșind joi în stradă.

„Polonia are în continuare o lege inumană privind avortul”, a scris fundația pe rețelele de socializare, anunțând mitinguri în 27 de orașe. „Cerem dezincriminarea completă a avortului și accesul la avort acoperit de Fondul Național de Sănătate!”

Mitingurile, susținute de mai multe grupuri din întreaga Polonie, marchează împlinirea a șase ani de la decizia din 2020 care a înăsprit regulile deja restrictive privind avortul.

Hotărârea a declanșat cele mai mari proteste din Polonia de la căderea comunismului, când oamenii au ieșit în masă pe străzi cu pancarte pe care scria „Revoluția are uter” și „Corpul meu, alegerea mea”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ulterior, s-a considerat că protestele au contribuit la aducerea la putere a lui Donald Tusk, în 2023, care promisese să reformeze legislația privind avortul în 100 de zile. Anul trecut, Tusk a renunțat la promisiunea de a legaliza avortul până în săptămâna a 12-a de sarcină, spunând că „pur și simplu nu există o majoritate” pentru reformarea legilor.

Chiar dacă cele două proiecte adoptate săptămâna aceasta vor fi promulgate, Polonia ar rămâne „complet în urma celorlalte state din UE”, a declarat Hoctor.

În prezent, avortul este legal în Polonia doar atunci când sarcina este rezultatul unei infracțiuni, cum ar fi violul sau incestul, ori atunci când pune în pericol viața sau sănătatea mamei.

#activisti #avort #legi #Polonia #proteste