Orașul Basel, epicentrul Eurovision timp de șapte zile

În perioada 11–17 mai, orașul Basel va găzdui timp de o săptămână Eurovisionul, dar această metropolă elvețiană nu a avut nevoie de cel mai mare show muzical TV din lume pentru a ieși în evidență.

Al treilea oraș ca mărime din Elveția, cu o populație de aproape 180.000 de locuitori, este situat pe malul Rinului, la granița cu Franța și Germania – o zonă cunoscută sub denumirea Dreyeckland, „țara celor trei frontiere”. Poziția sa geografică strategică a contribuit de-a lungul secolelor la dezvoltarea și faima internațională a orașului. Aici a fost tipărită prima ediție a faimoasei lucrări Nef des fous de Sébastien Brant, un bestseller al Renașterii europene.

Influența culturală renană este vizibilă în centrul istoric al orașului, dominat de turnurile gemene ale Catedralei Notre-Dame din Basel, locul de veci al lui Erasmus, dar și de Turnurile Roche, sediul modern al gigantului farmaceutic elvețian.

Spiritul renan prinde viață în fiecare an în timpul celebrului carnaval „drei scheenschte Dääg” („cele mai frumoase trei zile”), care precede primăvara și atrage mii de turiști și localnici. Recunoscut pentru bogăția costumelor și măștilor, carnavalul a fost inclus în patrimoniul cultural imaterial UNESCO.

Basel este un centru cultural major al Europei, renumit pentru muzeele sale de prestigiu. Printre acestea se numără Kunstmuseum, muzeul de arte frumoase, care revendică titlul de prima colecție de artă publică din lume (din 1661). Orașul a scris istorie și în 1967, când locuitorii au votat pentru achiziționarea unor tablouri de Pablo Picasso – un eveniment cunoscut ca „Miracolul de la Basel”. Alte lucrări ale artistului au fost ulterior donate muzeului.

De cealaltă parte a Rinului, Muzeul Jean Tinguely impresionează cu sculpturile cinetice ale artistului, iar în apropierea orașului se află Fundația Beyeler, o instituție dedicată artei moderne și contemporane, găzduită într-o clădire proiectată de renumitul arhitect Renzo Piano.

Anual, orașul devine epicentrul artei contemporane odată cu desfășurarea târgului Art Basel, unul dintre cele mai importante evenimente de acest tip din lume, care atrage colecționari, artiști și galerii de renume internațional. În plan sportiv, Basel este orașul natal al legendarului jucător de tenis Roger Federer.

De asemenea, orașul este un pilon al industriei chimice și farmaceutice, fiind sediul unor companii de top la nivel global precum Roche, Novartis, Syngenta și Sandoz. În 1938, aici a fost sintetizat pentru prima dată LSD-ul de către Albert Hofmann și Arthur Stoll.

Acest sector industrial joacă un rol esențial în economia Elveției și atrage cercetători, studenți și circa 35.000 de navetiști transfrontalieri zilnic – majoritatea din Franța, dar și din Germania, atrași de salariile competitive.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Orașul are o orientare politică predominant de stânga, influențată probabil de prezența puternică a mediului universitar. Universitatea din Basel, cea mai veche din Elveția, fondată în 1460, numără aproximativ 13.000 de studenți, dintre care peste un sfert sunt doctoranzi din peste 100 de țări.

Basel a cunoscut și momente tragice: marele cutremur din 1356 și catastrofa ecologică din 1986, provocată de incendiul de la uzina chimică Sandoz din Schweizerhalle. Produsele toxice ajunse în Rin au afectat ecosistemul fluviului până în Țările de Jos și au lăsat o amprentă dureroasă în istoria orașului.

#Basel #eurovision #Studenti

Președintele PAS, Igor Grosu, este convins că formațiunea își va menține majoritatea parlamentară în viitorul Legislativ, după validarea scrutinului de către Curtea Constituțională. „Și în mandatul precedent, ne proroceau că într-o lună, că în trei, că în șase luni… Timpul trecea, nu puteau să rămână cu premoniția, într-un an, doi și tot așa au dat-o cu ghicitul cam patru ani”, a comentat politicianul pentru Agerpres, în contextul în care Dinu Plîngău și Stela Macari deja au anunțat că vor fi neafiliați, dar și pe fondul întrebărilor despre dacă nu vor putea să fie prezente personalitățile publice de pe listă, cum ar fi maestrul Nicolae Botgros sau sportiva Anastasia Nichita.

„Noi am demonstrat că suntem o echipă. Toți din echipă înțeleg că este un moment istoric, o oportunitate unică pentru Republica Moldova, este fereastra care are o dată limită, un an, o țintă, 2028, și toți înțeleg că trebuie să facem tot posibilul să ne mișcăm foarte repede în procesul de negociere ca în 2028 să fim cu temele făcute”, a declarat Igor Grosu.

În același interviu, și-a reiterat deschiderea pentru cooperare, nu și pentru o coaliție: „Noi avem confortul să guvernăm singuri. Dar, repet, și-am mai spus-o, suntem deschiși pentru cooperare. Dacă deputați, formațiuni politice și fracțiuni – pentru că urmează, că nu sunt validate rezultatele alegerilor, urmează Curtea Constituțională să spună ultimul cuvânt -, dacă vor dori să contribuie, să voteze legi și inițiative de legi, pentru că o să avem foarte mult de lucru, atât în procesul de aproximare a legislației, negociere, sperăm ca foarte curând să deschidem negocierile pe cele șase clustere, vom fi foarte bucuroși, dar, da, doar să fie sinceri, să nu fie mimată această deschidere, pentru că noi foarte repede o să ne dăm seama dacă e sinceră sau dacă este mimată”.