În perioada 11–17 mai, orașul Basel va găzdui timp de o săptămână Eurovisionul, dar această metropolă elvețiană nu a avut nevoie de cel mai mare show muzical TV din lume pentru a ieși în evidență.

Al treilea oraș ca mărime din Elveția, cu o populație de aproape 180.000 de locuitori, este situat pe malul Rinului, la granița cu Franța și Germania – o zonă cunoscută sub denumirea Dreyeckland, „țara celor trei frontiere”. Poziția sa geografică strategică a contribuit de-a lungul secolelor la dezvoltarea și faima internațională a orașului. Aici a fost tipărită prima ediție a faimoasei lucrări Nef des fous de Sébastien Brant, un bestseller al Renașterii europene.

Influența culturală renană este vizibilă în centrul istoric al orașului, dominat de turnurile gemene ale Catedralei Notre-Dame din Basel, locul de veci al lui Erasmus, dar și de Turnurile Roche, sediul modern al gigantului farmaceutic elvețian.

Spiritul renan prinde viață în fiecare an în timpul celebrului carnaval „drei scheenschte Dääg” („cele mai frumoase trei zile”), care precede primăvara și atrage mii de turiști și localnici. Recunoscut pentru bogăția costumelor și măștilor, carnavalul a fost inclus în patrimoniul cultural imaterial UNESCO.

Basel este un centru cultural major al Europei, renumit pentru muzeele sale de prestigiu. Printre acestea se numără Kunstmuseum, muzeul de arte frumoase, care revendică titlul de prima colecție de artă publică din lume (din 1661). Orașul a scris istorie și în 1967, când locuitorii au votat pentru achiziționarea unor tablouri de Pablo Picasso – un eveniment cunoscut ca „Miracolul de la Basel”. Alte lucrări ale artistului au fost ulterior donate muzeului.

De cealaltă parte a Rinului, Muzeul Jean Tinguely impresionează cu sculpturile cinetice ale artistului, iar în apropierea orașului se află Fundația Beyeler, o instituție dedicată artei moderne și contemporane, găzduită într-o clădire proiectată de renumitul arhitect Renzo Piano.

Anual, orașul devine epicentrul artei contemporane odată cu desfășurarea târgului Art Basel, unul dintre cele mai importante evenimente de acest tip din lume, care atrage colecționari, artiști și galerii de renume internațional. În plan sportiv, Basel este orașul natal al legendarului jucător de tenis Roger Federer.

De asemenea, orașul este un pilon al industriei chimice și farmaceutice, fiind sediul unor companii de top la nivel global precum Roche, Novartis, Syngenta și Sandoz. În 1938, aici a fost sintetizat pentru prima dată LSD-ul de către Albert Hofmann și Arthur Stoll.

Acest sector industrial joacă un rol esențial în economia Elveției și atrage cercetători, studenți și circa 35.000 de navetiști transfrontalieri zilnic – majoritatea din Franța, dar și din Germania, atrași de salariile competitive.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Orașul are o orientare politică predominant de stânga, influențată probabil de prezența puternică a mediului universitar. Universitatea din Basel, cea mai veche din Elveția, fondată în 1460, numără aproximativ 13.000 de studenți, dintre care peste un sfert sunt doctoranzi din peste 100 de țări.

Basel a cunoscut și momente tragice: marele cutremur din 1356 și catastrofa ecologică din 1986, provocată de incendiul de la uzina chimică Sandoz din Schweizerhalle. Produsele toxice ajunse în Rin au afectat ecosistemul fluviului până în Țările de Jos și au lăsat o amprentă dureroasă în istoria orașului.

#Basel #eurovision #Studenti

Prevederile reformei „Restart în educație” ar putea intra în vigoare abia în 2028 în municipiile Chișinău și Bălți, precum și în Găgăuzia. Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a anunțat joi, 13 august, că a transmis Parlamentului un set de amendamente în acest sens. Potrivit ministrului, în restul țării reforma urmează să fie aplicată din 2027, așa cum prevede proiectul.

În cazul municipiului Chișinău, Perciun spune că anul suplimentar trebuie folosit pentru ca administrația municipală să demonstreze că actualul model de administrare poate soluționa problemele din școlile capitalei.

Printre problemele menționate se numără supraaglomerarea unor școli, în timp ce alte instituții au locuri disponibile, dar și dificultățile legate de incluziunea copiilor cu cerințe educaționale speciale. Ministerul reclamă și existența plăților informale în școli, precum și faptul că milioane de lei alocate anual de la bugetul de stat pentru educația din Chișinău rămân nevalorificate.

Potrivit lui Dan Perciun, peste 90% din bugetul școlilor din municipiu este asigurat de Guvern.

„Chișinăul are profesori foarte buni, elevi cu rezultate foarte bune și multe instituții performante. Tocmai de aceea, credem că administrația municipiului trebuie să demonstreze că poate rezolva și aceste probleme sistemice”, a declarat ministrul.

În cazul municipiului Bălți, Ministerul Educației susține că a avut discuții constructive cu autoritățile locale și că, inițial, reforma ar fi putut fi aplicată din 2027. Totuși, pentru a avea o abordare uniformă în cele două municipii cu statut distinct, termenul propus este 2028.

În această perioadă, autoritățile din Bălți ar urma să pregătească trecerea școlilor la autogestiune financiară și să clarifice unele aspecte legate de delimitarea proprietăților.

Pentru UTA Găgăuzia, situația este diferită. Potrivit ministrului, reforma nu presupune schimbarea subordonării școlilor din autonomie, având în vedere prevederile legii speciale care reglementează statutul acesteia.

„În aceste condiții, considerăm rezonabil ca 2028 să fie anul intrării în vigoare a prevederilor reformei aplicabile UTA Găgăuzia”, a precizat Dan Perciun.

Reforma „Restart în educație” prevede trecerea școlilor din subordinea consiliilor raionale și municipale în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, prin intermediul Agențiilor Teritoriale pentru Educație (ATE).

În prezent, școlile sunt administrate de autoritățile locale prin direcțiile de învățământ. Aceste structuri urmează să fie înlocuite cu 35 de Agenții Teritoriale pentru Educație, care vor deveni fondatoarele școlilor primare, gimnaziilor, liceelor și instituțiilor de învățământ special. Grădinițele și instituțiile extrașcolare vor rămâne în administrarea autorităților locale.

ATE vor gestiona finanțarea școlilor, vor aproba numărul claselor și schemele de personal, vor stabili districtele școlare și vor monitoriza respectarea școlarizării obligatorii. Agențiile vor avea atribuții și în ceea ce privește infrastructura, bugetele instituțiilor, combaterea absenteismului și bullyingului, precum și sprijinirea copiilor cu cerințe educaționale speciale.

Odată cu reforma, școlile urmează să fie finanțate direct din bugetul de stat, în baza costului standard per elev. Bugetele instituțiilor și rapoartele privind executarea acestora vor fi publicate online.

Guvernul urmează să creeze cele 35 de ATE până la 30 octombrie 2026. Transferul școlilor și aplicarea noului sistem de finanțare sunt prevăzute, în restul țării, pentru 1 ianuarie 2027.

Ministrul Educației spune că direcția reformei rămâne neschimbată: calitatea educației nu trebuie să depindă de localitatea în care învață copilul.

Proiectul urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua. Dan Perciun estimează că acesta ar putea fi votat până la sfârșitul lunii august sau la începutul lunii septembrie.