Armistițiul temporar al Rusiei a început. Ce urmează pentru Ucraina?

Armistițiul de trei zile decretat unilateral de președintele rus Vladimir Putin, pentru a marca aniversarea victoriei asupra Germaniei naziste pe 9 mai, a intrat în vigoare joi.

„Încetarea focului pentru comemorarea celei de-a 80-a aniversări a Marii Victorii a început”, a transmis agenția oficială rusă Ria Novosti.

Ucraina a refuzat să recunoască armistițiul, considerându-l o manevră de imagine și solicitând, în schimb, o pauză de 30 de zile în ostilități. Cu doar câteva ore înainte de intrarea în vigoare a ordinului, la ora 21:00 GMT, Rusia și Ucraina și-au lansat atacuri aeriene reciproce. În urma acestora, mai multe aeroporturi rusești au fost închise, iar cel puțin două persoane au murit în Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Kremlinul a precizat că va respecta armistițiul, dar va reacționa „imediat” la orice atac ucrainean.

Într-un discurs susținut miercuri seara, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reiterat apelul pentru un armistițiu de 30 de zile. „Nu renunțăm la această propunere, care ar putea deschide calea diplomației. Dar Rusia nu dă niciun semn că ar fi dispusă să răspundă”, a spus el. Putin a anunțat armistițiul pe 28 aprilie, invocând motive umanitare, ca urmare a presiunilor SUA de a opri ofensiva lansată împotriva Ucrainei în 2022.

De la preluarea mandatului în ianuarie, președintele american Donald Trump a încercat să intermedieze o încetare durabilă a focului între Moscova și Kiev, însă fără succes, Kremlinul refuzând orice concesie majoră.

Frustrare în Washington

În martie, Putin a respins o propunere comună SUA-Ucraina pentru un armistițiu necondiționat și de atunci a avut o implicare minimă în eforturile de pace inițiate de Trump. Casa Albă își exprimă tot mai des nemulțumirea față de lipsa de progrese.

„Este practic imposibil să mediem eficient fără un minim dialog direct între cele două părți”, a declarat miercuri vicepreședintele american JD Vance.

Ucraina rămâne sceptică față de intențiile Rusiei, acuzând-o de sute de încălcări în timpul unui armistițiu anterior, instituit de Paște pentru 30 de ore.

Marți și miercuri, Rusia a lansat cinci rachete balistice și 187 de drone asupra Ucrainei. Forțele aeriene ucrainene susțin că au interceptat două rachete și 81 de drone. La Kiev, o mamă și fiul ei au murit, iar șapte persoane, dintre care patru copii, au fost rănite. La rândul său, Ucraina – care are aproximativ 20% din teritoriu ocupat de Rusia – a intensificat atacurile cu drone, afectând funcționarea aeroporturilor din Moscova și alte orașe ruse.

Îngrijorări legate de parada de 9 mai

Din cauza atacurilor, peste 350 de zboruri au fost anulate sau întârziate, afectând cel puțin 60.000 de pasageri, potrivit unei asociații a turoperatorilor ruși. Aceste evenimente alimentează temeri privind siguranța ceremoniilor de 9 mai. Lideri străini, inclusiv președinții Chinei, Braziliei și Venezuelei, au început să sosească la Moscova.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunțat că Rusia ia „toate măsurile necesare” pentru a garanta securitatea evenimentelor, care vor culmina vineri cu o paradă militară în Piața Roșie.

#armistitiu #Ucraina #Rusia

Jamie Dimon, omul care conduce cea mai mare bancă din Statele Unite, spune că riscul unei căderi serioase a pieței de capital americane este mult mai mare decât lasă impresia actualul optimism de pe Wall Street. Într-un interviu rar acordat BBC, președintele executiv al JP Morgan Chase avertizează că o corecție semnificativă ar putea veni „oricând între următoarele șase luni și doi ani”.

„Sunt mult mai îngrijorat decât ceilalți”, spune bancherul, ale cărui opinii cântăresc greu în lumea financiară. Pe lista sa de motive de neliniște: tensiunile geopolitice, cheltuielile bugetare necontrolate și remilitarizarea accelerată a lumii. „Nivelul de incertitudine ar trebui să fie mult mai ridicat în mintea oamenilor decât ceea ce numim normalitate”, a adăugat el.

Dimon a vorbit din Bournemouth, Marea Britanie, unde JP Morgan investește aproximativ 350 de milioane de lire sterline într-un nou campus, plus alte 3,5 milioane pentru proiecte caritabile locale.

La capitolul aprecieri diplomatice, Dimon a ținut să spună că ministrul britanic de finanțe, Rachel Reeves, „face o treabă excelentă” și că e optimist privind eforturile guvernului de a stimula inovația și de a reduce birocrația. Dar, dincolo de politețuri, a fost clar: bursele americane „au crescut prea mult, prea repede”.

Banca Angliei a comparat recent entuziasmul pentru acțiunile din sectorul inteligenței artificiale cu febra „dotcom” din anii ’90 — și avertizează că evaluările „par exagerate”, existând riscul unei „corecții bruște”.

„Inteligența artificială este reală și, în final, va da roade”, recunoaște Dimon. „Dar, ca în cazul televizoarelor sau al automobilelor, nu toți cei implicați vor câștiga. O parte din banii investiți în AI vor fi, probabil, pierduți.”

Dimon a readus în discuție și tema securității globale — o preocupare tot mai frecventă în mesajele sale publice. În scrisoarea sa anuală către acționari, avertiza că Statele Unite ar rămâne fără rachete în doar șapte zile de război în Marea Chinei de Sud.

„Oamenii vorbesc despre a stoca criptomonede. Eu spun că ar trebui să stocăm gloanțe, arme și bombe. Lumea e un loc mult mai periculos acum, și prefer siguranța în locul naivității”, a spus el fără ocol.

Un alt subiect delicat: presiunile asupra independenței Rezervei Federale, banca centrală a SUA. Dimon susține că Fed-ul trebuie să rămână autonom și afirmă că îl crede pe Donald Trump „pe cuvânt” când spune că nu va interveni politic – deși același Trump l-a numit pe actualul președinte al instituției, Jerome Powell, „imbecil” pentru că nu a redus dobânzile mai repede.

Dimon recunoaște că America „a devenit un partener ceva mai puțin de încredere” pe scena mondială, dar vede și o parte bună: presiunile Washingtonului ar fi determinat Europa să ia mai în serios subfinanțarea NATO și lipsa de competitivitate economică.

În plan diplomatic, bancherul spune că vede semne încurajatoare pentru o apropiere între SUA și India, care ar putea duce la reducerea tarifelor impuse din cauza comerțului New Delhi cu Rusia. „Am vorbit cu mai mulți oficiali americani care mi-au spus clar că se dorește acest lucru și că va fi făcut”, a afirmat el.

Întrebat dacă are planuri politice, Dimon a negat, spunând că prioritatea sa este „să păstreze JP Morgan o companie sănătoasă și dinamică”. Totuși, cu o doză de autoironie, a adăugat: „Dacă mi-ați da președinția, aș lua-o. Cred că m-aș descurca destul de bine.”