Istoria Uniunii Europene începe după cel de-al Doilea Război Mondial, când bătrânul continent era devastat. Pe 5 mai 1949, cu intenția de a promova democrația, drepturile omului și statul de drept, 10 țări înființează Consiliul Europei.

Un an mai târziu, pe 9 mai 1950. Ministrul francez de Externe Robert Schuman, a prezentat un plan de cooperare mai strâns între țările europene. Oficialul a propus crearea Comunității Cărbunelui și Oțelului, iar evenimentul a devenit bază pentru formarea ulterioară a Uniunii Europene.

Primele șase țări care au format blocul comunitar sunt Germania, Franța, Italia, Olanda, Belgia și Luxemburg. Aceste state au extins cooperarea, au creat Comunitatea Economică Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice în perioada 1957-1958.

În martie 1958 a avut loc prima reuniune a Adunării parlamentare europene, care va deveni începând cu 1962 Parlamentul European.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, Comunitatea Economică Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice au fuzionat în 1965.

Până la destrămarea Uniunii Sovietice, Comunitățile Europene reuneau deja 12 state, inclusiv Danemarca, Irlanda, Regatul Unit, Norvegia, Portugalia și Spania. Oficial, UE pe care o cunoaștem astăzi s-a format în 1992, când în Olanda a fost semnat tratatul privind Uniunea Europeană. Documentul prevedea cetățenie unică, o singură monedă, politică externă comună și condițiile de activitate a instituțiilor comunitare.

În 2025, Uniunea Europeană are 27 de state membre și nouă țări care aspiră la integrare, printre care și Republica Moldova. Datorită acordurilor din cadrul UE și sprijinului comunității, cetățenii țării noastre călătoresc liber practic prin toată Europa, beneficiază de oportunități de studii, carieră și formează familii multinaționale. Pentru că prietenia, dragostea, libertatea și diversitatea nu au hotare.

#9 mai #Briefingul Zilei #formare #istorie #UE

Circulația rutieră pe un tronson al bulevardului Ștefan cel Mare și Sfânt din Chișinău va fi sistată începând de duminică, 30 august, până luni, 31 august, în legătură cu desfășurarea „Marii Dictări Naționale”, organizată de Ministerul Educației și Cercetării cu ocazia Zilei Limbii Române.

Potrivit Primăriei Chișinău, traficul va fi oprit în perioada 30 august, ora 18:00 – 31 august, ora 12:00, pe tronsonul bd. Ștefan cel Mare și Sfânt cuprins între străzile Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni și Aleksandr Pușkin.

În această perioadă, transportul public va circula pe străzile adiacente. Troleibuzele vor circula pe trasee modificate: vor fi redirecționate rutele de troleibuz nr. 1, 4, 5, 8, 22 și 34.

Acestea vor circula, în funcție de rută și sens, pe străzile Ciuflea, București, Alexei Șciusev, Mihai Viteazul, Columna, Henri Coandă, Vasile Alecsandri, precum și prin Piața Dimitrie Cantemir.

Unele rute vor reveni pe traseul obișnuit prin străzile Aleksandr Pușkin, Constantin Stere, Mihail Kogălniceanu, Serghei Lazo și Alexei Mateevici.

Și autobuzele vor fi redirecționate. Modificări vor fi operate și pentru rutele de autobuz nr. 5, 9, 11, 26 și 46.

În funcție de direcția de deplasare, autobuzele vor circula pe străzile Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, Columna, Vasile Alecsandri, Alexandr Pușkin, Alexandru cel Bun și Mihail Kogălniceanu, după care vor reveni pe traseele stabilite. Primăria recomandă călătorilor să țină cont de modificări și să-și planifice din timp deplasările prin centrul capitalei.

O altă stradă va fi închisă în seara de 31 august

Restricțiile nu se opresc aici. Luni, 31 august, între orele 17:00 și 22:30, va fi sistată circulația rutieră pe strada Alexandru cel Bun, în perimetrul cuprins între străzile Aleksandr Pușkin și Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni.

Măsura este luată în legătură cu organizarea evenimentelor dedicate Zilei Limbii Române, care se vor desfășura în zona străzii pietonale Eugen Doga. Autoritățile le recomandă șoferilor să evite, pe cât posibil, zonele afectate și să utilizeze rute alternative.