Guvernul României, prin Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, organizează la Chișinău, în Piața Marii Adunări Naționale, cea de-a treia ediție a Festivalului Tradițiilor Românești. Evenimentul, ce se va desfășura pe 24 și 25 mai, va aduna, sub un concept unic, artiști populari din România și Republica Moldova care vor oferi publicului interacțiuni reale cu vechiul și noul meșteșug românesc, alături de întreaga valoare identitară a acestuia.

Peste 50 de meșteri populari autentici de pe ambele maluri ale Prutului vin în centrul Chișinăului pentru a-și expune creațiile și a realiza ateliere, toți uniți în jurul dorinței de apropiere a celor două spații culturale, istorice și spirituale, dar și a dovezii că avem tradiții cu rădăcini comune. Vor fi prezenți la eveniment artiști populari din toate zonele istorice ale României și din regiuni ale Republicii Moldova, pentru a arăta publicului lucrările lor din toate domeniile folclorice specific românești: tâmplărie, pielărie, confecționarea de măști populare, sculptura în lemn, cojocărie, olărit, pictură de icoane și multe altele.

În cele două zile ale Festivalului Tradițiilor Românești, pe scena ce va fi amplasată în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău vor urca ansambluri de muzică și dansuri populare din România și Republica Moldova, realizând astfel un spectacolul-maraton ce se vrea a fi unul dintre cele mai mari evenimente publice organizate de Guvernul României în ultimii ani în Republica Moldova.

Fuego, Frații Advahov și Gabriel Nebunul, printre artiștii Festivalului

Atât în seara de sâmbătă, 23 mai, cât și duminică, 24 mai, organizatorii vor propune publicului două concerte extraordinare ce vor sublinia anvergura acestui eveniment unic prin conținutul său, un eveniment care se maturizează de la an la an și se bucură de atenția și prețuirea vizitatorilor. Fuego, unul din marii artiști ai folclorului românesc, va fi cel care, alături de Frații Advahov, va deschide lista muzicienilor care vor asigura voia bună și bucuria reîntâlnirii dintre românii de pe cele două maluri ale Prutului.

Programul complet poate fi consultat pe site-ul festivalultradițiilorromanesti.md și pe paginile de socializare dedicate evenimentului.

Intrarea la festival va fi GRATUITĂ, iar cei mici vor avea un spațiu dedicat în care își vor putea petrece timp liber de calitatea alături de părinții lor. Animatorii și voluntarii vor asigura, pe toată perioada evenimentului, un program dedicat celor mici, așa încât să existe toate motivele pentru care familiile să-și petreacă un weekend memorabil în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, la cea de-a treia ediție a Festivalului Tradițiilor Românești.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#artisti #Festivalul Tradițiilor Românești #Moldova #Romania

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.