Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat în cadrul Conferinței Președinților Parlamentelor din UE, care s-a desfășurat la Budapesta, că pentru Republica Moldova, stat candidat la Uniunea Europeană, integrarea europeană nu înseamnă renunțarea la suveranitate, ci, dimpotrivă, înseamnă consolidarea statului, a democrației și a păcii.

În discursul său, șeful legislativului s-a referit la situația actuală din Republica Moldova, în contextul scrutinului electoral care urmează să aibă loc la 28 septembrie 2025.

„Ne confruntăm cu amenințări hibride reale – dezinformare, corupție finanțată din exterior, grupuri care vor să întoarcă Moldova din drumul său european. Rusia, împreună cu rețele oligarhice locale, investește masiv pentru a transforma țara noastră într-un coridor de influență și presiune împotriva Ucrainei”, a spus Igor Grosu.

De asemenea, oficialul a vorbit și despre parcursul european al țării noastre.

„Europa trebuie să fie mai unită acolo unde contează – în apărare, energie, securitate. Drumul european nu este ușor, dar este drumul nostru. Iar noi, cetățenii Republicii Moldova, l-am ales conștient și cu încredere”, a mai adăugat el.

La final, președintele Parlamentului a accentuat suportul acordat de Uniunea Europeană țării noastre.

„Nu suntem singuri. Vă avem alături, dragi prieteni ai Moldovei. Iar împreună putem demonstra că Europa este mai mult decât un proiect politic – este un angajament de solidaritate și libertate. Ca viitor stat membru, Republica Moldova este gata să pună umărul pentru a construi o Europă puternică și unită”, a conchis Grosu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că, Conferința Președinților Parlamentelor din Uniunea Europeană se desfășoară în perioada 11 – 12 mai, la Budapesta, fiind găzduită de Parlamentul Ungariei. Agenda include discuții despre viitorul Uniunii Europene, precum și despre regionalismul în Europa și protejarea identității culturale europene. Conferința Președinților Parlamentelor din Uniunea Europeană constituie un forum de discuții, schimb de opinii, informații și experiență privind rolul și responsabilitățile parlamentelor naționale în structura europeană, precum și instrumentele de cooperare interparlamentară în domeniul afacerilor europene.

La reuniune participă președinții parlamentelor statelor membre ale UE, președintele Parlamentului European și președinții parlamentelor țărilor candidate.

#conferinta #Igor Grosu #predinti de parlamente #Ungaria

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.