Pe fondul schimbărilor climatice și al degradării terenurilor, cercetătorii din Italia, Spania, Tunisia și Turcia propun redescoperirea smochinului ca soluție agroecologică, economică și culturală. Într-o lume agricolă aflată într-o tranziție accelerată din cauza încălzirii globale, instabilității climatice și problemelor legate de resursele de apă, smochinul, un arbore tradițional mediteranean, este redescoperit de cercetători și agronomi drept o posibilă cultură a viitorului, scrie publicația CiboToday.it.

Proiectul european Agrofig („Fostering agroforestry benefits through fig tree cultivation in the Mediterranean”) a fost lansat recent cu obiectivul de a promova cultivarea smochinilor în țările din bazinul mediteranean, ca răspuns la provocările climatice și socio-economice ale agriculturii contemporane.

Inițiativa este coordonată de Universitatea din Pisa, prin Departamentul de Științe Agricole, Alimentare și de Mediu, și implică parteneri din mai multe țări: Centrul de Cercetare Științifică și Tehnologică din Extremadura (Spania), Universitatea El Manar din Tunis, Universitatea Adnan Menderes din Aydın (Turcia) și ferma experimentală „I Giardini di Pomona” din Brindisi (Italia).

Finanțat prin programul PRIMA (Partnership for Research and Innovation in the Mediterranean Area), proiectul beneficiază de un buget de peste 850.000 de euro pe o durată de trei ani.

Coordonatorul științific al proiectului, profesorul Tommaso Giordani, explică: „Scopul nostru este să folosim metode moderne de analiză genomică pentru a caracteriza și selecta cele mai bune varietăți de smochin, astfel încât să putem relansa această cultură arboricolă, care este atât rezistentă în condiții dificile, cât și valoroasă din punct de vedere nutrițional”.

Această redescoperire științifică are și o puternică componentă identitară și culturală. Smochinul a fost, timp de secole, o prezență constantă în peisajul agricol al Italiei de Sud, al Greciei, Turciei, Africii de Nord și Levantului. Fructele sale, bogate în zaharuri naturale, fibre și antioxidanți, au fost consumate atât în stare proaspătă, cât și uscată, fiind prezente în gastronomia tradițională, în medicina populară și în comerțul istoric.

Cu toate acestea, în ultimele decenii, suprafețele cultivate cu smochini au fost în continuă scădere. În Italia, de exemplu, regiunile Campania, Puglia și Calabria, cândva lideri în producția de smochine, au asistat la o reducere drastică a plantațiilor, din cauza scăderii cererii pentru fructe proaspete, a dificultăților legate de recoltare și comercializare și a abandonării zonelor rurale. Aceste tendințe se regăsesc și în alte țări mediteraneene. Proiectul Agrofig vrea să schimbe această direcție.

De ce smochinul? Adaptabilitate, biodiversitate, economie locală

Ce îl face pe smochin un candidat atât de promițător pentru viitorul agriculturii mediteraneene?

În primul rând, capacitatea sa de adaptare. Smochinul (Ficus carica) este o specie rustică, capabilă să supraviețuiască în condiții de secetă, pe soluri calcaroase, pietroase sau saline. Sistemul său radicular profund îi permite să extragă apă din straturile adânci ale solului, reducând astfel nevoia de irigare, o caracteristică esențială într-un climat din ce în ce mai arid.

În al doilea rând, smochinul contribuie la conservarea solurilor. Prin structura rădăcinilor sale și prin capacitatea de a stabiliza pantele, ajută la prevenirea eroziunii, o problemă acută în multe regiuni mediteraneene, mai ales în zonele colinare sau deluroase abandonate din cauza migrației rurale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În al treilea rând, este o plantă care sprijină biodiversitatea. Fructele sale atrag polenizatori și păsări, iar în sistemele agroforestiere poate fi asociat cu culturi erbacee sau alte specii perene, contribuind la refacerea echilibrelor ecologice.

Dincolo de beneficii ecologice, smochinul oferă oportunități economice. Poate fi o sursă viabilă de venit pentru micii fermieri, fie prin valorificarea fructelor proaspete (în piețe locale sau circuite scurte), fie prin procesarea acestora în produse tradiționale, smochine uscate, dulceață, produse de patiserie sau chiar specialități artizanale cu indicații geografice protejate.

În Italia, unele soiuri de smochin au primit deja recunoaștere DOP (denumire de origine protejată), cum ar fi smochinul Dottato di Cosenza și Bianco del Cilento.

De la genom la teren, cercetarea care transformă agricultura durabilă în realitate

Proiectul Agrofig are o abordare complexă, interdisciplinară. Din punct de vedere științific, cercetătorii vor analiza diversitatea genetică a soiurilor locale de smochin, cu scopul de a identifica cele mai rezistente și productive genotipuri, adaptate la condițiile ecoclimatice ale fiecărei țări implicate.

„Este o cultură cu o mare variabilitate genetică, care poate fi exploatată pentru a crea soiuri adaptate schimbărilor climatice, fără a apela la modificări genetice artificiale”, afirmă profesorul Giordani.

În acest sens, proiectul continuă munca începută în cadrul programului anterior Figgen, axat tot pe studiul genetic al smochinului. Totodată, proiectul va analiza impactul cultivării smochinului asupra calității solului, biodiversității microbiene și a economiei rurale.

Prin testarea unor sisteme agroforestiere mixte, în care smochinul este cultivat împreună cu alte plante perene sau anuale, cercetătorii urmăresc să optimizeze utilizarea terenurilor și să promoveze practici agricole regenerative.

Componenta socială este, de asemenea, esențială. Agrofig propune strategii de revitalizare a zonelor rurale prin reintroducerea unor practici agricole tradiționale, adaptate noilor contexte. În acest sens, colaborarea cu ferme demonstrative, cum este „I Giardini di Pomona”, permite testarea directă a soluțiilor propuse și dialogul cu agricultorii.

Pe termen mediu și lung, Agrofig își propune să creeze o rețea de colaborare între actorii agricoli din țările mediteraneene, în vederea schimbului de bune practici și a dezvoltării unor lanțuri valorice locale, bazate pe calitate, sustenabilitate și tradiție.

#fructe #schimbari climatice #smochine #Universitati

Pe 3 noiembrie, aproximativ 210 milioane de alegători înscriși pe listele electorale vor decide câtă putere va avea Donald Trump în restul mandatului său de președinte al Statelor Unite. Trump nu se află pe buletinele de vot, însă controlul asupra Congresului american este în joc. Format din Camera Reprezentanților și Senat, Congresul adoptă legile țării și controlează cheltuielile la nivel federal. Organizate la jumătatea mandatului de patru ani al unui președinte american, alegerile intermediare stabilesc componența Congresului, scrie antena3.ro.

Sunt puse în joc toate cele 435 de mandate din Camera Reprezentanților și 35 dintre cele 100 de mandate din Senat, inclusiv în cadrul unor alegeri speciale organizate în Florida și Ohio pentru ocuparea locurilor lăsate vacante de Marco Rubio, secretarul de stat, și de vicepreședintele JD Vance. Alegătorii din 36 de state își vor alege și guvernatorii.

Fiecare membru al Camerei Reprezentanților reprezintă o circumscripție electorală și are un mandat de doi ani, în timp ce senatorii sunt aleși pentru șase ani.

Alegerile intermediare sunt considerate, de asemenea, un referendum asupra activității președintelui în exercițiu.

Pe lângă membrii Congresului și guvernatori, alegătorii vor desemna și parlamentari la nivelul statelor federale, precum și reprezentanți ai autorităților locale.

Care sunt mizele alegerilor pentru Camera Reprezentanților și Senat?

Republicanii dețin majoritatea în ambele camere ale Congresului. Pierderea controlului asupra oricăreia dintre ele le-ar oferi democraților posibilitatea de a bloca proiecte legislative și de a deschide anchete privind activitatea administrației Trump.

Pentru a prelua controlul, democrații trebuie să câștige încă trei mandate în Camera Reprezentanților și patru în Senat.

O împărțire egală a mandatelor în Senat, de 50 la 50, le-ar permite republicanilor să păstreze controlul, deoarece Vance poate vota pentru departajare.

Cum funcționează alegerile pentru Camera Reprezentanților?

Camera Reprezentanților este camera inferioară a Congresului american.

Cei 435 de membri ai săi reprezintă fiecare câte o circumscripție electorală și au mandate de doi ani, astfel că toate locurile sunt disputate la fiecare doi ani.

Mandatele sunt repartizate între state în funcție de populație, pe baza recensământului american, organizat o dată la zece ani.

California, cel mai populat stat, are 52 de mandate, în timp ce statele cu populații mici, precum Wyoming și Vermont, au câte unul.

Un partid are nevoie de 218 mandate pentru a obține majoritatea.

Republicanii controlează în prezent Camera Reprezentanților, cu 218 mandate, față de cele 214 ale democraților. Alte două locuri sunt vacante, câte unul deținut, anterior, de fiecare partid.

Noua Cameră a Reprezentanților își va începe mandatul pe 3 ianuarie 2027.

Cum funcționează alegerile pentru Senat?

Senatul este camera superioară a Congresului american.

Cei 100 de membri ai săi, câte doi din fiecare stat, indiferent de populația acestuia, sunt aleși la nivelul întregului stat și au mandate de șase ani. Aproximativ o treime dintre mandate sunt disputate la fiecare doi ani.

Anul acesta, au loc alegeri ordinare pentru 33 de mandate, precum și alegeri speciale în Florida și Ohio. Aceste două scrutinuri vor desemna senatorii care vor ocupa, pentru restul de doi ani, locurile deținute, anterior, de Marco Rubio și JD Vance.

Dintre cele 35 de mandate puse în joc, 22 sunt deținute în prezent de republicani și 13 de democrați.

Republicanii au în prezent 53 de senatori, iar democrații 45. Alți doi senatori independenți se alătură democraților, ceea ce oferă blocului democrat 47 de mandate.

Democrații au nevoie de un câștig net de patru mandate pentru a ajunge la 51 și a prelua controlul.

Republicanii pot păstra controlul și cu 50 de mandate, deoarece vicepreședintele Vance poate vota pentru departajare.

Noul Senat își va începe mandatul pe 3 ianuarie 2027.

Cele mai importante curse electorale pentru Senat

Pentru a câștiga majoritatea în Senat, democrații trebuie să păstreze cele 13 mandate pe care le apără și să obțină locuri deținute în prezent de republicani.

În Georgia, senatorul democrat Jon Ossoff îl înfruntă pe republicanul Mike Collins.

În Michigan, democratul Abdul El-Sayed și republicanul Mike Rogers concurează pentru un mandat rămas vacant, în timp ce în New Hampshire, democratul Chris Pappas îl înfruntă pe republicanul John Sununu, tot pentru un loc vacant.

Mandatele deținute de republicani le oferă democraților oportunități și în alte state.

În Maine, senatoarea republicană Susan Collins îl înfruntă pe democratul Troy Jackson, care l-a înlocuit pe Graham Platner, câștigătorul alegerilor preliminare, după retragerea acestuia în iulie.

În Carolina de Nord, democratul Roy Cooper și republicanul Michael Whatley concurează pentru un loc rămas vacant.

Curse strânse se desfășoară și în Ohio, Alaska și Iowa, în timp ce Texas și Kansas atrag tot mai multă atenție, pe măsură ce democrații caută noi posibilități de a obține majoritatea.

Deși democrații au un drum mai dificil către majoritatea din Senat decât către preluarea controlului asupra Camerei Reprezentanților, numărul tot mai mare de curse electorale competitive le-a îmbunătățit perspectivele de a câștiga camera superioară, potrivit analiștilor electorali.

Care sunt principalele teme ale alegerilor?

Costul vieții se află în fruntea preocupărilor alegătorilor, în condițiile în care creșterea prețurilor la benzină, cheltuielile cu locuințele și costurile asigurărilor medicale pun presiune asupra bugetelor gospodăriilor.

Drepturile reproductive rămân o temă importantă, alături de imigrație și de starea democrației americane.

Războiul purtat de SUA și Israel împotriva Iranului, precum și dezvoltarea rapidă a Intenligenței Artificiale și a centrelor de date au generat noi preocupări legate de securitate, locuri de muncă și costurile energiei.

Cine votează la alegerile intermediare?

Aproximativ 210 milioane de americani sunt înscriși pe listele electorale, reprezentând aproape opt din zece locuitori ai SUA cu vârsta de cel puțin 18 ani, potrivit USAFacts, o organizație nepartizană care centralizează date guvernamentale.

California are cei mai mulți alegători înregistrați, 23,2 milioane, urmată de Texas, cu 17,4 milioane, și Florida, cu 13,6 milioane.

Împreună, aceste trei state reprezintă aproximativ 26% din totalul alegătorilor înscriși pe liste.

La polul opus se află Wyoming, cu 278.468 de alegători, Vermont, cu 459.455, și Alaska, cu 603.310.

Ce se întâmplă dacă republicanii pierd Camera Reprezentanților?

O Cameră a Reprezentanților controlată de democrați ar putea bloca proiectele legislative ale republicanilor și ar putea folosi comisiile parlamentare pentru a ancheta administrația Trump.

Democrații ar avea și posibilitatea de a declanșa procedura de punere sub acuzare a președintelui, prerogativă care aparține exclusiv Camerei Reprezentanților.

Controlul asupra acestei camere le-ar oferi, de asemenea, o influență mai mare asupra finanțării guvernului federal.

Orice proiect de lege trebuie aprobat de ambele camere, astfel că un Senat controlat de republicani nu ar putea adopta singur legi.

Ce se întâmplă dacă republicanii pierd Senatul?

Un Senat controlat de democrați ar putea bloca proiecte legislative și ar putea respinge persoanele nominalizate de președinte pentru diverse funcții, inclusiv judecători federali, judecători ai Curții Supreme, membri ai guvernului și ambasadori.

Din acest motiv, controlul asupra Senatului are consecințe care depășesc următorii doi ani.

Judecătorii federali sunt numiți pe viață, astfel că deciziile lor pot influența sistemul judiciar mult timp după încheierea mandatului unui președinte.

Senatul este și camera în care se desfășoară procesul unui președinte pus sub acuzare de Camera Reprezentanților.

Demiterea președintelui necesită o majoritate de două treimi, prag pe care niciunul dintre partide nu pare să îl poată atinge.

Dacă democrații câștigă ambele camere, vor deține întreaga putere?

Nu. Trump ar rămâne președinte și ar putea respinge legile prin veto. Pentru anularea unui veto prezidențial este necesară o majoritate de două treimi în fiecare cameră a Congresului.

Regulamentul Senatului prevede, de asemenea, că sunt necesare 60 de voturi pentru încheierea dezbaterilor asupra majorității proiectelor legislative, deși anumite legi bugetare pot fi adoptate cu majoritate simplă.

Prin urmare, o majoritate restrânsă nu garantează că un partid își poate pune în aplicare programul politic.

O Cameră a Reprezentanților controlată de democrați ar putea iniția o nouă procedură de punere sub acuzare împotriva lui Trump, care a trecut deja de două ori prin această procedură.

Totuși, demiterea unui președinte necesită o majoritate de două treimi în Senat.

Când vom afla rezultatele?

Primele rezultate vor începe să apară după închiderea primelor secții de votare, pe 3 noiembrie, la ora 18:00 pe Coasta de Est a SUA (01:00 miercuri, ora României), însă în unele curse foarte strânse ar putea trece mai multe zile până la stabilirea câștigătorilor. Rezultatele anunțate în noaptea alegerilor sunt preliminare.

Numărarea finală a voturilor poate dura zile sau chiar săptămâni, deoarece autoritățile trebuie să centralizeze voturile prin corespondență, buletinele de vot provizorii și celelalte voturi rămase de numărat înainte de validarea rezultatelor.

Ritmul diferă de la un stat la altul. Anumite curse electorale ar putea necesita organizarea unui nou scrutin.

În Georgia, dacă niciun candidat pentru Senat nu obține majoritatea voturilor, va fi organizat un al doilea tur pe 1 decembrie.

Deoarece republicanii au fost, în mod tradițional, mai puțin deschiși decât democrații să voteze prin corespondență, în unele state rezultatele inițiale ar putea indica un avantaj al candidaților republicani, care să se reducă sau chiar să dispară după numărarea voturilor rămase. Acest fenomen este cunoscut drept „mirajul roșu” și s-a manifestat mai ales în 2020.

„Mirajul roșu” a fost folosit de Trump pentru a minți că alegerile din 2020 au fost furate și că el l-a câștigat de fapt. Donald Trump a pierdut decisiv acele alegeri în fața lui Joe Biden. Trump continuă să mintă până în prezent că a câștigat acele alegeri.

În statele care numără mai întâi voturile prin corespondență, se poate produce fenomenul invers. O întârziere a numărării voturilor sau schimbarea candidatului aflat în frunte nu reprezintă, în sine, dovezi ale unei fraude electorale.

Alegerile vor decide cine elaborează legile, cine supraveghează activitatea administrației și cine controlează cheltuielile federale, stabilind astfel raportul de forțe politice pentru restul mandatului lui Trump.