Pe fondul schimbărilor climatice și al degradării terenurilor, cercetătorii din Italia, Spania, Tunisia și Turcia propun redescoperirea smochinului ca soluție agroecologică, economică și culturală. Într-o lume agricolă aflată într-o tranziție accelerată din cauza încălzirii globale, instabilității climatice și problemelor legate de resursele de apă, smochinul, un arbore tradițional mediteranean, este redescoperit de cercetători și agronomi drept o posibilă cultură a viitorului, scrie publicația CiboToday.it.

Proiectul european Agrofig („Fostering agroforestry benefits through fig tree cultivation in the Mediterranean”) a fost lansat recent cu obiectivul de a promova cultivarea smochinilor în țările din bazinul mediteranean, ca răspuns la provocările climatice și socio-economice ale agriculturii contemporane.

Inițiativa este coordonată de Universitatea din Pisa, prin Departamentul de Științe Agricole, Alimentare și de Mediu, și implică parteneri din mai multe țări: Centrul de Cercetare Științifică și Tehnologică din Extremadura (Spania), Universitatea El Manar din Tunis, Universitatea Adnan Menderes din Aydın (Turcia) și ferma experimentală „I Giardini di Pomona” din Brindisi (Italia).

Finanțat prin programul PRIMA (Partnership for Research and Innovation in the Mediterranean Area), proiectul beneficiază de un buget de peste 850.000 de euro pe o durată de trei ani.

Coordonatorul științific al proiectului, profesorul Tommaso Giordani, explică: „Scopul nostru este să folosim metode moderne de analiză genomică pentru a caracteriza și selecta cele mai bune varietăți de smochin, astfel încât să putem relansa această cultură arboricolă, care este atât rezistentă în condiții dificile, cât și valoroasă din punct de vedere nutrițional”.

Această redescoperire științifică are și o puternică componentă identitară și culturală. Smochinul a fost, timp de secole, o prezență constantă în peisajul agricol al Italiei de Sud, al Greciei, Turciei, Africii de Nord și Levantului. Fructele sale, bogate în zaharuri naturale, fibre și antioxidanți, au fost consumate atât în stare proaspătă, cât și uscată, fiind prezente în gastronomia tradițională, în medicina populară și în comerțul istoric.

Cu toate acestea, în ultimele decenii, suprafețele cultivate cu smochini au fost în continuă scădere. În Italia, de exemplu, regiunile Campania, Puglia și Calabria, cândva lideri în producția de smochine, au asistat la o reducere drastică a plantațiilor, din cauza scăderii cererii pentru fructe proaspete, a dificultăților legate de recoltare și comercializare și a abandonării zonelor rurale. Aceste tendințe se regăsesc și în alte țări mediteraneene. Proiectul Agrofig vrea să schimbe această direcție.

De ce smochinul? Adaptabilitate, biodiversitate, economie locală

Ce îl face pe smochin un candidat atât de promițător pentru viitorul agriculturii mediteraneene?

În primul rând, capacitatea sa de adaptare. Smochinul (Ficus carica) este o specie rustică, capabilă să supraviețuiască în condiții de secetă, pe soluri calcaroase, pietroase sau saline. Sistemul său radicular profund îi permite să extragă apă din straturile adânci ale solului, reducând astfel nevoia de irigare, o caracteristică esențială într-un climat din ce în ce mai arid.

În al doilea rând, smochinul contribuie la conservarea solurilor. Prin structura rădăcinilor sale și prin capacitatea de a stabiliza pantele, ajută la prevenirea eroziunii, o problemă acută în multe regiuni mediteraneene, mai ales în zonele colinare sau deluroase abandonate din cauza migrației rurale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În al treilea rând, este o plantă care sprijină biodiversitatea. Fructele sale atrag polenizatori și păsări, iar în sistemele agroforestiere poate fi asociat cu culturi erbacee sau alte specii perene, contribuind la refacerea echilibrelor ecologice.

Dincolo de beneficii ecologice, smochinul oferă oportunități economice. Poate fi o sursă viabilă de venit pentru micii fermieri, fie prin valorificarea fructelor proaspete (în piețe locale sau circuite scurte), fie prin procesarea acestora în produse tradiționale, smochine uscate, dulceață, produse de patiserie sau chiar specialități artizanale cu indicații geografice protejate.

În Italia, unele soiuri de smochin au primit deja recunoaștere DOP (denumire de origine protejată), cum ar fi smochinul Dottato di Cosenza și Bianco del Cilento.

De la genom la teren, cercetarea care transformă agricultura durabilă în realitate

Proiectul Agrofig are o abordare complexă, interdisciplinară. Din punct de vedere științific, cercetătorii vor analiza diversitatea genetică a soiurilor locale de smochin, cu scopul de a identifica cele mai rezistente și productive genotipuri, adaptate la condițiile ecoclimatice ale fiecărei țări implicate.

„Este o cultură cu o mare variabilitate genetică, care poate fi exploatată pentru a crea soiuri adaptate schimbărilor climatice, fără a apela la modificări genetice artificiale”, afirmă profesorul Giordani.

În acest sens, proiectul continuă munca începută în cadrul programului anterior Figgen, axat tot pe studiul genetic al smochinului. Totodată, proiectul va analiza impactul cultivării smochinului asupra calității solului, biodiversității microbiene și a economiei rurale.

Prin testarea unor sisteme agroforestiere mixte, în care smochinul este cultivat împreună cu alte plante perene sau anuale, cercetătorii urmăresc să optimizeze utilizarea terenurilor și să promoveze practici agricole regenerative.

Componenta socială este, de asemenea, esențială. Agrofig propune strategii de revitalizare a zonelor rurale prin reintroducerea unor practici agricole tradiționale, adaptate noilor contexte. În acest sens, colaborarea cu ferme demonstrative, cum este „I Giardini di Pomona”, permite testarea directă a soluțiilor propuse și dialogul cu agricultorii.

Pe termen mediu și lung, Agrofig își propune să creeze o rețea de colaborare între actorii agricoli din țările mediteraneene, în vederea schimbului de bune practici și a dezvoltării unor lanțuri valorice locale, bazate pe calitate, sustenabilitate și tradiție.

#fructe #schimbari climatice #smochine #Universitati

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.