Camerele de bord, interzise cu desăvârșire în aceste țări europene: Ce amendă riști să plătești

Dacă ești șofer și obișnuiești să filmezi constant drumul cu o cameră auto, ar trebui să fii extrem de atent atunci când pleci într-o vacanță cu mașina prin Europa. Deși în multe state europene aceste dispozitive sunt tolerate sau chiar recomandate pentru probarea accidentelor, există câteva țări unde camerele de bord sunt complet interzise – iar încălcarea legii poate să te coste chiar și 25.000 de euro, indiferent dacă dispozitivul este pornit sau nu, scrie Playtech.ro.

Printre statele care au impus interdicții stricte se numără Portugalia, Elveția, Austria și Luxemburg, unde legislația privind protecția vieții private este extrem de severă. Iar turiștii străini nu beneficiază de nicio derogare – ba dimpotrivă, autoritățile locale sunt vigilente și aplică amenzi drastice chiar și pentru simpla posesie a camerei, dacă aceasta este montată pe parbriz sau bord.

În aceste țări, legislația privind protecția datelor personale este considerată una dintre cele mai rigide din Europa. Astfel, orice formă de înregistrare video în spațiul public, fără consimțământul persoanelor filmate, este considerată o încălcare gravă a vieții private. Camerele de bord, deși aparent nevinovate, pot capta fețe, plăcuțe de înmatriculare și alte date sensibile care, în viziunea legii, trebuie protejate.

În Elveția, folosirea camerelor de bord este complet interzisă, inclusiv pentru uz personal. Dacă ești prins cu o astfel de cameră montată, riști o amendă ce poate ajunge la 10.000 de franci elvețieni. Autoritățile elvețiene consideră că orice formă de înregistrare în trafic încalcă principiile de confidențialitate, iar legea se aplică atât cetățenilor locali, cât și turiștilor.

În Austria, situația este similară: camerele de bord sunt considerate „sisteme de supraveghere neautorizate” și intră sub incidența legislației privind protecția datelor. Chiar dacă înregistrările nu sunt publicate sau distribuite, simpla lor existență poate fi sancționată. Amenzile variază, dar în unele cazuri pot depăși 20.000 de euro.

Luxemburg completează acest trio al severității, cu o legislație aproape identică. Camerele de bord sunt interzise din același motiv: colectarea de date fără acord explicit. Chiar dacă ai intenția de a le folosi doar pentru uz personal, legea nu face excepții, iar sancțiunile pot fi extrem de costisitoare.

Portugalia, cea mai nouă țară care interzice camerele de bord

Într-o mișcare recentă, Portugalia s-a alăturat țărilor care interzic total utilizarea camerelor de bord. Decizia a fost luată pe fondul unor dezbateri aprinse privind dreptul la intimitate în spațiul public și digitalizarea excesivă a vieții de zi cu zi.

Autoritățile portugheze avertizează turiștii să nu aducă astfel de dispozitive în țară sau, dacă o fac, să se asigure că acestea sunt complet demontate și depozitate în portbagaj. Chiar și o cameră nefuncțională, dar montată vizibil, poate atrage atenția poliției și duce la sancțiuni. În unele cazuri, amenzile pot ajunge până la 25.000 de euro – una dintre cele mai mari sancțiuni de acest tip din Europa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Această măsură vine în contradicție cu tendințele din alte state europene, cum ar fi Germania sau Franța, unde camerele de bord sunt permise, cu condiția respectării anumitor reguli privind stocarea și distribuirea datelor.

Ce trebuie să știi înainte de a pleca în vacanță cu mașina

Dacă planifici un traseu rutier prin Europa, nu lăsa la voia întâmplării detaliile privind legalitatea camerelor de bord. Chiar dacă în România aceste dispozitive sunt folosite pe scară largă și sunt acceptate de poliție ca probe în caz de accident, în alte state poți ajunge într-o situație extrem de complicată.

Cel mai bine este să te documentezi din timp despre legislația fiecărei țări pe care urmează să o traversezi. Verifică site-urile oficiale ale ambasadelor sau consultă ghiduri de călătorie auto actualizate. Dacă ai o cameră de bord montată, asigură-te că o poți demonta rapid sau, cel puțin, că este complet oprită și imposibil de folosit.

De asemenea, evită să postezi pe rețelele sociale înregistrări din trafic realizate în aceste țări – autoritățile pot identifica rapid mașina, traseul și momentul, iar consecințele pot fi grave.

În concluzie, camerele de bord sunt utile, dar doar acolo unde sunt permise. În țări ca Elveția, Austria, Luxemburg și Portugalia, simpla lor prezență poate fi considerată o infracțiune. Așa că, înainte să pornești la drum, gândește-te de două ori: ești pregătit să plătești mii de euro doar pentru o cameră uitată pe bord?

#cameră de bord #Europa #automobil #amenda #sofer

„Modelul economic din regiunea transnistreană a dat faliment, pentru că el se susținea pe gaz nu ieftin, ci gaz pe degeaba, pentru că ei nu îl plăteau, pur și simplu, și Gazprom acumula de acolo datorii, în speranța că va veni vreo guvernare prorusă, pro-Kremlin la Chișinău și va accepta acea datorie de vreo 11 miliarde de dolari. Noi de fiecare dată am spus ‘Nu, mulțumesc!’. Nu malul drept a consumat gazele. Noi ce am consumat am plătit. Cei care au consumat să plătească sau cei care au livrat și au închis ochii și au tolerat – și e clar de ce au tolerat – să rezolve ei problema, pentru că este o problemă de datorii între două entități economice, nu are statul nicio treabă aici”. Comentariul a fost făcut de președintele PAS, Igor Grosu, într-un interviu pentru Agerpres.

Videouri cu străzi în beznă în localități din stânga Nistrului apar din nou pe rețelele sociale

„Spuneam că a colapsat (n.r.- modelul economic) în sensul în care o bună parte din industria din stânga Nistrului este într-o situație foarte complicată acum – chiar zilele astea a apărut o știre că a fost restricționat consumul de gaze pe o săptămână și jumătate, două săptămâni – își fac griji, va veni sau nu gazul, vor fi sau nu capabili să plătească pentru următoarea tranșă de gaz, veniturile sunt mai mici. Putem spune lucrul ăsta, în mod cert sunt mai mici veniturile de pe malul stâng, decât pe malul drept. Asta înseamnă că mulți, zeci de mii de cetățeni de-ai noștri (din stânga Nistrului – n.r.), trec pe malul drept, au joburi aici pe malul drept, muncesc”, a continuat politicianul.

„Din punctul de vedere al securității, eu zic că e o realizare importantă. Nu am permis, și cei din stânga Nistrului au înțeles că nu e cazul să fie tensionată situația în stânga Nistrului. Și când spun să fie tensionată, am în vedere să fie folosită stânga Nistrului împotriva Ucrainei, în spatele Ucrainei, pe direcția Odesa. Aici era miza și planul rușilor pe care aceștia nu îl ascund și nu l-au ascuns niciodată: sudul, și să decupleze Ucraina de la Marea Neagă. Acesta era planul și continuă să fie. (Transnistrenii – n.r.) au înțeles, n-au escaladat, n-au tensionat situația. Și noi (Chișinăul – n.r.) am fost corecți: atunci când, iarna trecută, Gazprom a oprit livrarea de gaz către malul stâng, noi am oferit toată asistența, chiar dacă acest lucru a fost nepopular pentru noi, cei de pe malul drept. Noi ne-am asumat această decizie politică, pentru că este vorba de peste 300.000 de cetățeni, care și ei sunt cetățenii Republicii Moldova, dincolo de faptul că trăiesc într-un mediu toxic, vreau să spun, plin de propagandă (…). Sunt cetățenii noștri și noi nu puteam să admitem o criză umanitară. Până la urmă, Rusia asta și-a dorit, înțelegând că era ultima iarnă când ne mai putea cumva șantaja, (când mai putea) crea o criză umanitară, care ulterior să se transforme într-o criză eventual politică. Slavă Domnului, am gestionat, am acționat așa cum a trebuit și am depășit această problemă”, a adăugat Igor Grosu.

„Surprinzător, un alt indicator foarte interesant care merită atenția este că 40% din alegătorii de pe malul stâng (din Transnistria – n.r.) care au venit și au votat pe malul drept, în secțiile de votare deschise special pentru ei, au votat pentru proeuropeni, ca să zic așa, să nu-mi fac reclamă, pentru vectorul proeuropean, ceea ce mă face să cred că este o dovadă elocventă: alegerile sunt cel mai bun sondaj”, a conchis el.

Potrivit vicepremierului pentru Reintegrare, Roman Roșca, Guvernul monitorizează livrările de gaze în stânga Nistrului. Oficialul a mai menționat că „nu există deschidere din partea Tiraspolului” privind alinierea la standardele naționale. Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, a declarat că volumele de gaze contractate și achitate de către Tiraspoltransgaz (TTG) sunt suficiente pentru consumul de pe malul stâng al Nistrului până la data de 16 octombrie 2025. Iar ministrul Energiei, Dorin Junghietu, susține că în prezent sunt livrate malului stâng al Nistrului 1,2-1,5 milioane de metri cubi de gaze pe zi, ceea ce constituie echivalentul volumului primit în timpul verii. Potrivit lui, acest volum îi permite regiunii să își asigure o producție limitată de curent, volum de electricitate completat cu funcționarea sporită a Hidrocentralei de la Dubăsari.

Gazprom a sistat livrările de metan către stânga Nistrului la 1 ianuarie 2025. Ulterior, începând cu 14 februarie, gazele au fost reluate pe baza unei scheme intermediare: compania ungară MET Gas and Energy Marketing AG livrează gazul la granița cu Republica Moldova, iar un offshore din Dubai achită contravaloarea. La frontieră, cantitatea de 3,2 milioane metri cubi pe zi este preluată de Moldovagaz și redirecționată către Tiraspol, pe baza unei plăți anticipate.

În ianuarie–februarie 2025, localitățile cu pricina s-au confruntat cu o criză energetică similară.