Caserolele din plastic și alte recipiente, cauza a sute de mii de decese printr-o boală comună a secolului

Un nou studiu internațional trage un semnal de alarmă legat de obiectele banale pe care le folosim zilnic în bucătărie. Caserolele din plastic, recipientele pentru depozitarea alimentelor și o mulțime de alte produse casnice conțin substanțe chimice periculoase care pot avea efecte devastatoare asupra sănătății inimii. Cercetarea, publicată în jurnalul eBiomedicine, arată că expunerea la un anumit tip de ftalați ar fi fost asociată cu peste 368.000 de decese cauzate de boli cardiovasculare în anul 2018, în rândul persoanelor cu vârste între 55 și 64 de ani, la nivel global, scrie CNN.

Substanțele vizate de cercetători sunt ftalații — compuși chimici sintetici care sunt adăugați în plastice pentru a le face mai flexibile, mai rezistente și mai durabile. Deși folosiți de decenii în nenumărate produse de larg consum, dovezile științifice legate de efectele lor nocive asupra sănătății sunt tot mai clare și mai îngrijorătoare.

Furtuna tăcută din caserole, jucării și cosmetice

Ftalații se regăsesc în aproape orice gospodărie: în caserole și cutii pentru alimente, în ambalajele produselor procesate, în jucării pentru copii, în parfumuri, șampoane, lacuri de unghii, cosmetice și chiar în detergenți sau produse de curățenie. În industrie, sunt folosiți în PVC, în furtunuri medicale, materiale textile sau pardoseli vinilice.

Studiul s-a concentrat asupra unui tip specific, Di(2-ethylhexyl)phthalate (DEHP), care a fost asociat cu inflamarea arterelor coronare și accelerarea proceselor deja existente ale bolii cardiovasculare, crescând riscul de infarct sau deces. „Ftalații contribuie la inflamația sistemică în arterele coronare, ceea ce poate duce la evenimente acute, inclusiv la deces”, a explicat Dr. Leonardo Trasande, autor principal al studiului și profesor la Universitatea NYU Grossman School of Medicine.

În plus, ftalații sunt cunoscuți drept disruptori hormonali, interferând cu echilibrul endocrin, în special cu nivelul de testosteron. La bărbați, nivelul scăzut de testosteron este un indicator important pentru riscul crescut de boli de inimă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un pericol ascuns, cu impact global

Cercetătorii au analizat date de sănătate și mediu din peste 200 de țări și teritorii, corelând urme de DEHP găsite în probe de urină cu date de mortalitate din surse oficiale. Africa a fost regiunea cu cel mai mare procent de decese asociate cu acest compus (30%), urmată de Asia de Est și Orientul Mijlociu (25%).

Aceasta este prima estimare globală privind impactul DEHP asupra mortalității cardiovasculare, ceea ce oferă o dimensiune reală a riscului. În SUA, un alt studiu anterior al aceleiași echipe a sugerat că ftalații pot contribui la 91.000–107.000 de decese premature anual în rândul americanilor între 55 și 64 de ani. Pierderile economice estimate s-ar ridica la 40–47 de miliarde de dolari pe an, doar în Statele Unite.

Mai grav este faptul că efectele ftalaților nu se limitează doar la inimă. Alte cercetări le-au asociat cu malformații congenitale la băieți, scăderea numărului de spermatozoizi, obezitate infantilă, cancer, astm sau afectarea dezvoltării cerebrale a nou-născuților. În California, DEHP este inclus în lista oficială a substanțelor toxice conform Proposition 65, care obligă producătorii să avertizeze consumatorii privind riscurile.

Ce poți face ca să te protejezi

Deși ftalații sunt denumiți adesea „chimicalele de pretutindeni”, există modalități prin care expunerea poate fi redusă semnificativ. Specialiștii recomandă:

Să nu încălziți niciodată mâncarea în caserole din plastic, mai ales la microunde sau în mașina de spălat vase, deoarece căldura favorizează migrarea substanțelor chimice în alimente;
Să folosiți recipiente din sticlă, ceramică sau inox pentru păstrarea mâncării;
Să evitați produsele cosmetice și de curățenie parfumate sau cu ingrediente sintetice nespecificate;
Să cumpărați fructe și legume proaspete sau congelate în locul celor conservate în ambalaje plastice;
Să evitați plasticele marcate cu codurile 3 (PVC), 6 (polistiren) și 7 (policarbonat, care pot conține BPA sau ftalați);
Să încurajați spălatul frecvent pe mâini, mai ales înainte de mese.

În final, această nouă cercetare readuce în prim-plan pericolul pe care substanțele invizibile din jurul nostru îl pot reprezenta pentru sănătate. Deși par banale, obiectele de zi cu zi pot avea efecte pe termen lung, iar prevenția și informarea devin esențiale. Dacă un simplu gest, cum ar fi renunțarea la o caserolă din plastic, poate reduce riscul de boală cardiovasculară, poate fi momentul să regândim ce punem în farfurie — și în ce o punem.

#boală #pericol #sanatate #decese #studiu

„Modelul economic din regiunea transnistreană a dat faliment, pentru că el se susținea pe gaz nu ieftin, ci gaz pe degeaba, pentru că ei nu îl plăteau, pur și simplu, și Gazprom acumula de acolo datorii, în speranța că va veni vreo guvernare prorusă, pro-Kremlin la Chișinău și va accepta acea datorie de vreo 11 miliarde de dolari. Noi de fiecare dată am spus ‘Nu, mulțumesc!’. Nu malul drept a consumat gazele. Noi ce am consumat am plătit. Cei care au consumat să plătească sau cei care au livrat și au închis ochii și au tolerat – și e clar de ce au tolerat – să rezolve ei problema, pentru că este o problemă de datorii între două entități economice, nu are statul nicio treabă aici”. Comentariul a fost făcut de președintele PAS, Igor Grosu, într-un interviu pentru Agerpres.

Videouri cu străzi în beznă în localități din stânga Nistrului apar din nou pe rețelele sociale

„Spuneam că a colapsat (n.r.- modelul economic) în sensul în care o bună parte din industria din stânga Nistrului este într-o situație foarte complicată acum – chiar zilele astea a apărut o știre că a fost restricționat consumul de gaze pe o săptămână și jumătate, două săptămâni – își fac griji, va veni sau nu gazul, vor fi sau nu capabili să plătească pentru următoarea tranșă de gaz, veniturile sunt mai mici. Putem spune lucrul ăsta, în mod cert sunt mai mici veniturile de pe malul stâng, decât pe malul drept. Asta înseamnă că mulți, zeci de mii de cetățeni de-ai noștri (din stânga Nistrului – n.r.), trec pe malul drept, au joburi aici pe malul drept, muncesc”, a continuat politicianul.

„Din punctul de vedere al securității, eu zic că e o realizare importantă. Nu am permis, și cei din stânga Nistrului au înțeles că nu e cazul să fie tensionată situația în stânga Nistrului. Și când spun să fie tensionată, am în vedere să fie folosită stânga Nistrului împotriva Ucrainei, în spatele Ucrainei, pe direcția Odesa. Aici era miza și planul rușilor pe care aceștia nu îl ascund și nu l-au ascuns niciodată: sudul, și să decupleze Ucraina de la Marea Neagă. Acesta era planul și continuă să fie. (Transnistrenii – n.r.) au înțeles, n-au escaladat, n-au tensionat situația. Și noi (Chișinăul – n.r.) am fost corecți: atunci când, iarna trecută, Gazprom a oprit livrarea de gaz către malul stâng, noi am oferit toată asistența, chiar dacă acest lucru a fost nepopular pentru noi, cei de pe malul drept. Noi ne-am asumat această decizie politică, pentru că este vorba de peste 300.000 de cetățeni, care și ei sunt cetățenii Republicii Moldova, dincolo de faptul că trăiesc într-un mediu toxic, vreau să spun, plin de propagandă (…). Sunt cetățenii noștri și noi nu puteam să admitem o criză umanitară. Până la urmă, Rusia asta și-a dorit, înțelegând că era ultima iarnă când ne mai putea cumva șantaja, (când mai putea) crea o criză umanitară, care ulterior să se transforme într-o criză eventual politică. Slavă Domnului, am gestionat, am acționat așa cum a trebuit și am depășit această problemă”, a adăugat Igor Grosu.

„Surprinzător, un alt indicator foarte interesant care merită atenția este că 40% din alegătorii de pe malul stâng (din Transnistria – n.r.) care au venit și au votat pe malul drept, în secțiile de votare deschise special pentru ei, au votat pentru proeuropeni, ca să zic așa, să nu-mi fac reclamă, pentru vectorul proeuropean, ceea ce mă face să cred că este o dovadă elocventă: alegerile sunt cel mai bun sondaj”, a conchis el.

Potrivit vicepremierului pentru Reintegrare, Roman Roșca, Guvernul monitorizează livrările de gaze în stânga Nistrului. Oficialul a mai menționat că „nu există deschidere din partea Tiraspolului” privind alinierea la standardele naționale. Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, a declarat că volumele de gaze contractate și achitate de către Tiraspoltransgaz (TTG) sunt suficiente pentru consumul de pe malul stâng al Nistrului până la data de 16 octombrie 2025. Iar ministrul Energiei, Dorin Junghietu, susține că în prezent sunt livrate malului stâng al Nistrului 1,2-1,5 milioane de metri cubi de gaze pe zi, ceea ce constituie echivalentul volumului primit în timpul verii. Potrivit lui, acest volum îi permite regiunii să își asigure o producție limitată de curent, volum de electricitate completat cu funcționarea sporită a Hidrocentralei de la Dubăsari.

Gazprom a sistat livrările de metan către stânga Nistrului la 1 ianuarie 2025. Ulterior, începând cu 14 februarie, gazele au fost reluate pe baza unei scheme intermediare: compania ungară MET Gas and Energy Marketing AG livrează gazul la granița cu Republica Moldova, iar un offshore din Dubai achită contravaloarea. La frontieră, cantitatea de 3,2 milioane metri cubi pe zi este preluată de Moldovagaz și redirecționată către Tiraspol, pe baza unei plăți anticipate.

În ianuarie–februarie 2025, localitățile cu pricina s-au confruntat cu o criză energetică similară.