Un nou studiu internațional trage un semnal de alarmă legat de obiectele banale pe care le folosim zilnic în bucătărie. Caserolele din plastic, recipientele pentru depozitarea alimentelor și o mulțime de alte produse casnice conțin substanțe chimice periculoase care pot avea efecte devastatoare asupra sănătății inimii. Cercetarea, publicată în jurnalul eBiomedicine, arată că expunerea la un anumit tip de ftalați ar fi fost asociată cu peste 368.000 de decese cauzate de boli cardiovasculare în anul 2018, în rândul persoanelor cu vârste între 55 și 64 de ani, la nivel global, scrie CNN.

Substanțele vizate de cercetători sunt ftalații — compuși chimici sintetici care sunt adăugați în plastice pentru a le face mai flexibile, mai rezistente și mai durabile. Deși folosiți de decenii în nenumărate produse de larg consum, dovezile științifice legate de efectele lor nocive asupra sănătății sunt tot mai clare și mai îngrijorătoare.

Furtuna tăcută din caserole, jucării și cosmetice

Ftalații se regăsesc în aproape orice gospodărie: în caserole și cutii pentru alimente, în ambalajele produselor procesate, în jucării pentru copii, în parfumuri, șampoane, lacuri de unghii, cosmetice și chiar în detergenți sau produse de curățenie. În industrie, sunt folosiți în PVC, în furtunuri medicale, materiale textile sau pardoseli vinilice.

Studiul s-a concentrat asupra unui tip specific, Di(2-ethylhexyl)phthalate (DEHP), care a fost asociat cu inflamarea arterelor coronare și accelerarea proceselor deja existente ale bolii cardiovasculare, crescând riscul de infarct sau deces. „Ftalații contribuie la inflamația sistemică în arterele coronare, ceea ce poate duce la evenimente acute, inclusiv la deces”, a explicat Dr. Leonardo Trasande, autor principal al studiului și profesor la Universitatea NYU Grossman School of Medicine.

În plus, ftalații sunt cunoscuți drept disruptori hormonali, interferând cu echilibrul endocrin, în special cu nivelul de testosteron. La bărbați, nivelul scăzut de testosteron este un indicator important pentru riscul crescut de boli de inimă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un pericol ascuns, cu impact global

Cercetătorii au analizat date de sănătate și mediu din peste 200 de țări și teritorii, corelând urme de DEHP găsite în probe de urină cu date de mortalitate din surse oficiale. Africa a fost regiunea cu cel mai mare procent de decese asociate cu acest compus (30%), urmată de Asia de Est și Orientul Mijlociu (25%).

Aceasta este prima estimare globală privind impactul DEHP asupra mortalității cardiovasculare, ceea ce oferă o dimensiune reală a riscului. În SUA, un alt studiu anterior al aceleiași echipe a sugerat că ftalații pot contribui la 91.000–107.000 de decese premature anual în rândul americanilor între 55 și 64 de ani. Pierderile economice estimate s-ar ridica la 40–47 de miliarde de dolari pe an, doar în Statele Unite.

Mai grav este faptul că efectele ftalaților nu se limitează doar la inimă. Alte cercetări le-au asociat cu malformații congenitale la băieți, scăderea numărului de spermatozoizi, obezitate infantilă, cancer, astm sau afectarea dezvoltării cerebrale a nou-născuților. În California, DEHP este inclus în lista oficială a substanțelor toxice conform Proposition 65, care obligă producătorii să avertizeze consumatorii privind riscurile.

Ce poți face ca să te protejezi

Deși ftalații sunt denumiți adesea „chimicalele de pretutindeni”, există modalități prin care expunerea poate fi redusă semnificativ. Specialiștii recomandă:

• Să nu încălziți niciodată mâncarea în caserole din plastic, mai ales la microunde sau în mașina de spălat vase, deoarece căldura favorizează migrarea substanțelor chimice în alimente;
• Să folosiți recipiente din sticlă, ceramică sau inox pentru păstrarea mâncării;
• Să evitați produsele cosmetice și de curățenie parfumate sau cu ingrediente sintetice nespecificate;
• Să cumpărați fructe și legume proaspete sau congelate în locul celor conservate în ambalaje plastice;
• Să evitați plasticele marcate cu codurile 3 (PVC), 6 (polistiren) și 7 (policarbonat, care pot conține BPA sau ftalați);
• Să încurajați spălatul frecvent pe mâini, mai ales înainte de mese.

În final, această nouă cercetare readuce în prim-plan pericolul pe care substanțele invizibile din jurul nostru îl pot reprezenta pentru sănătate. Deși par banale, obiectele de zi cu zi pot avea efecte pe termen lung, iar prevenția și informarea devin esențiale. Dacă un simplu gest, cum ar fi renunțarea la o caserolă din plastic, poate reduce riscul de boală cardiovasculară, poate fi momentul să regândim ce punem în farfurie — și în ce o punem.