Smochinele, fructele viitorului? Universitățile europene vor să-l transforme într-o cultură strategică

Pe fondul schimbărilor climatice și al degradării terenurilor, cercetătorii din Italia, Spania, Tunisia și Turcia propun redescoperirea smochinului ca soluție agroecologică, economică și culturală. Într-o lume agricolă aflată într-o tranziție accelerată din cauza încălzirii globale, instabilității climatice și problemelor legate de resursele de apă, smochinul, un arbore tradițional mediteranean, este redescoperit de cercetători și agronomi drept o posibilă cultură a viitorului, scrie publicația CiboToday.it.

Proiectul european Agrofig („Fostering agroforestry benefits through fig tree cultivation in the Mediterranean”) a fost lansat recent cu obiectivul de a promova cultivarea smochinilor în țările din bazinul mediteranean, ca răspuns la provocările climatice și socio-economice ale agriculturii contemporane.

Inițiativa este coordonată de Universitatea din Pisa, prin Departamentul de Științe Agricole, Alimentare și de Mediu, și implică parteneri din mai multe țări: Centrul de Cercetare Științifică și Tehnologică din Extremadura (Spania), Universitatea El Manar din Tunis, Universitatea Adnan Menderes din Aydın (Turcia) și ferma experimentală „I Giardini di Pomona” din Brindisi (Italia).

Finanțat prin programul PRIMA (Partnership for Research and Innovation in the Mediterranean Area), proiectul beneficiază de un buget de peste 850.000 de euro pe o durată de trei ani.

Coordonatorul științific al proiectului, profesorul Tommaso Giordani, explică: „Scopul nostru este să folosim metode moderne de analiză genomică pentru a caracteriza și selecta cele mai bune varietăți de smochin, astfel încât să putem relansa această cultură arboricolă, care este atât rezistentă în condiții dificile, cât și valoroasă din punct de vedere nutrițional”.

Această redescoperire științifică are și o puternică componentă identitară și culturală. Smochinul a fost, timp de secole, o prezență constantă în peisajul agricol al Italiei de Sud, al Greciei, Turciei, Africii de Nord și Levantului. Fructele sale, bogate în zaharuri naturale, fibre și antioxidanți, au fost consumate atât în stare proaspătă, cât și uscată, fiind prezente în gastronomia tradițională, în medicina populară și în comerțul istoric.

Cu toate acestea, în ultimele decenii, suprafețele cultivate cu smochini au fost în continuă scădere. În Italia, de exemplu, regiunile Campania, Puglia și Calabria, cândva lideri în producția de smochine, au asistat la o reducere drastică a plantațiilor, din cauza scăderii cererii pentru fructe proaspete, a dificultăților legate de recoltare și comercializare și a abandonării zonelor rurale. Aceste tendințe se regăsesc și în alte țări mediteraneene. Proiectul Agrofig vrea să schimbe această direcție.

De ce smochinul? Adaptabilitate, biodiversitate, economie locală

Ce îl face pe smochin un candidat atât de promițător pentru viitorul agriculturii mediteraneene?

În primul rând, capacitatea sa de adaptare. Smochinul (Ficus carica) este o specie rustică, capabilă să supraviețuiască în condiții de secetă, pe soluri calcaroase, pietroase sau saline. Sistemul său radicular profund îi permite să extragă apă din straturile adânci ale solului, reducând astfel nevoia de irigare, o caracteristică esențială într-un climat din ce în ce mai arid.

În al doilea rând, smochinul contribuie la conservarea solurilor. Prin structura rădăcinilor sale și prin capacitatea de a stabiliza pantele, ajută la prevenirea eroziunii, o problemă acută în multe regiuni mediteraneene, mai ales în zonele colinare sau deluroase abandonate din cauza migrației rurale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În al treilea rând, este o plantă care sprijină biodiversitatea. Fructele sale atrag polenizatori și păsări, iar în sistemele agroforestiere poate fi asociat cu culturi erbacee sau alte specii perene, contribuind la refacerea echilibrelor ecologice.

Dincolo de beneficii ecologice, smochinul oferă oportunități economice. Poate fi o sursă viabilă de venit pentru micii fermieri, fie prin valorificarea fructelor proaspete (în piețe locale sau circuite scurte), fie prin procesarea acestora în produse tradiționale, smochine uscate, dulceață, produse de patiserie sau chiar specialități artizanale cu indicații geografice protejate.

În Italia, unele soiuri de smochin au primit deja recunoaștere DOP (denumire de origine protejată), cum ar fi smochinul Dottato di Cosenza și Bianco del Cilento.

De la genom la teren, cercetarea care transformă agricultura durabilă în realitate

Proiectul Agrofig are o abordare complexă, interdisciplinară. Din punct de vedere științific, cercetătorii vor analiza diversitatea genetică a soiurilor locale de smochin, cu scopul de a identifica cele mai rezistente și productive genotipuri, adaptate la condițiile ecoclimatice ale fiecărei țări implicate.

„Este o cultură cu o mare variabilitate genetică, care poate fi exploatată pentru a crea soiuri adaptate schimbărilor climatice, fără a apela la modificări genetice artificiale”, afirmă profesorul Giordani.

În acest sens, proiectul continuă munca începută în cadrul programului anterior Figgen, axat tot pe studiul genetic al smochinului. Totodată, proiectul va analiza impactul cultivării smochinului asupra calității solului, biodiversității microbiene și a economiei rurale.

Prin testarea unor sisteme agroforestiere mixte, în care smochinul este cultivat împreună cu alte plante perene sau anuale, cercetătorii urmăresc să optimizeze utilizarea terenurilor și să promoveze practici agricole regenerative.

Componenta socială este, de asemenea, esențială. Agrofig propune strategii de revitalizare a zonelor rurale prin reintroducerea unor practici agricole tradiționale, adaptate noilor contexte. În acest sens, colaborarea cu ferme demonstrative, cum este „I Giardini di Pomona”, permite testarea directă a soluțiilor propuse și dialogul cu agricultorii.

Pe termen mediu și lung, Agrofig își propune să creeze o rețea de colaborare între actorii agricoli din țările mediteraneene, în vederea schimbului de bune practici și a dezvoltării unor lanțuri valorice locale, bazate pe calitate, sustenabilitate și tradiție.

#smochine #Universitati #fructe #schimbari climatice

Iranul a lansat miercuri, 18 iunie curent, rachete hipersonice împotriva Israelului, a anunţat televiziunea de stat iraniană în a şasea zi a războiului dintre cele două ţări, relatează știrileprotv.ro.

Rachetele hipersonice Fattah „au pătruns cu succes apărarea regimului israelian”, a declarat televiziunea. Armata israeliană anunţase anterior că a detectat tiruri de rachete din Iran.

Israelul şi Iranul au continuat să se atace miercuri, în a şasea zi de la iniţierea de către armata israeliană a unei operaţiuni de mare amploare pe teritoriul iranian, care s-a soldat cu peste 200 de morţi în Iran, printre care membri ai conducerii militare şi de securitate şi oameni de ştiinţă din domeniul nuclear.

Israelul a atacat peste 40 de obiective militare în Iran şi a doborât cinci elicoptere de atac iraniene AH-1

Armata israeliană a informat că aproximativ 25 de avioane de luptă au atacat peste 40 de obiective militare în vestul Iranului şi, de asemenea, au fost doborâte cinci elicoptere, în contextul războiului declanşat de Israel împotriva Iranului, informează EFE.

Conform unui comunicat al armatei israeliene, forţele acesteia au distrus un lansator de rachete de tip „Emad” care era încărcat şi pregătit pentru a fi tras.

Miercuri dimineaţa, forţele aeriene israeliene au detectat şi doborât cinci elicoptere de atac iraniene AH-1 localizate într-o bază militară din provincia Kermanshah (vest) care, conform Israelului, aveau scopul de a ataca aeronave israeliene.

De la începutul agresiunii israeliene împotriva Iranului, în noaptea de vineri, Teheranul a lansat aproximativ 400 de rachete balistice şi sute de drone împotriva teritoriului israelian, potrivit celor mai recente date oficiale, furnizate de guvernul israelian, care afirmă că a identificat „40 de impacturi”.

Atacurile Iranului au cauzat moartea a 24 de persoane şi au rănit alte peste 800 în Israel, dintre care doar opt sunt în stare gravă şi 41 cu răni de gravitate moderată, în timp ce 755 au suferit leziuni uşoare ce variază de la tăieturi până la anxietate.

În Iran, atacurile israeliene au provocat moartea a cel puţin 224 de persoane şi rănirea altor 1000, conform autorităţilor iraniene.