O discuție tensionată a avut loc în platoul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV, unde invitații au vorbit despre dronele care au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova și despre capacitatea sistemelor existente de a le detecta. Consilierul PAS din Durlești, Oleg Popușoi, viceprimarul municipiului Chișinău, Victor Pruteanu, și fostul primar al capitalei, Dorin Chirtoacă, au avut un schimb de replici pe tema eficienței radarului și a măsurilor necesare pentru protejarea spațiului aerian.

Victor Pruteanu a criticat autoritățile pentru faptul că Republica Moldova dispune de un radar pentru care au fost cheltuite milioane de euro, dar care, în opinia sa, nu a reușit să detecteze toate dronele care au survolat teritoriul țării.

„Noi avem un radar de aproximativ 15 milioane de euro. Întrebarea este: care sunt capacitățile și limitele acestui sistem dacă până acum nu puteau fi văzute și detectate toate dronele?”, a declarat Victor Pruteanu.

În replică, Oleg Popușoi a susținut că, în urmă cu aproximativ șapte ani, Republica Moldova nu avea capacitatea de a detecta dronele mici care zboară la altitudini joase.

„Cu șapte ani în urmă, noi, în general, nu aveam capacitatea de a vedea aceste drone. La moment, noi putem să le vedem”, a declarat Popușoi.

Dorin Chirtoacă a subliniat că radarul este doar una dintre componentele necesare pentru protejarea spațiului aerian și că autoritățile au nevoie și de un sistem eficient de alertare, dar și de mijloace de interceptare.

„Noi avem nevoie de radar, nu se discută, și foarte bine că este, dar noi avem nevoie de alertă. Iar după aceea avem nevoie de mijloace de interceptare”, a declarat Chirtoacă.

Invitații au discutat și despre sistemul național de alertare MD-ALERT, precum și despre sprijinul de 120 de milioane de euro oferit de Uniunea Europeană pentru consolidarea capacităților de apărare antiaeriană ale Republicii Moldova.

Totodată, în cadrul emisiunii s-a atras atenția că tehnologiile utilizate de drone evoluează rapid, iar sistemele de detectare și apărare trebuie adaptate constant la noile tipuri de amenințări.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#discutie #drone #radar

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.