O discuție tensionată a avut loc în platoul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV, unde invitații au vorbit despre dronele care au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova și despre capacitatea sistemelor existente de a le detecta. Consilierul PAS din Durlești, Oleg Popușoi, viceprimarul municipiului Chișinău, Victor Pruteanu, și fostul primar al capitalei, Dorin Chirtoacă, au avut un schimb de replici pe tema eficienței radarului și a măsurilor necesare pentru protejarea spațiului aerian.

Victor Pruteanu a criticat autoritățile pentru faptul că Republica Moldova dispune de un radar pentru care au fost cheltuite milioane de euro, dar care, în opinia sa, nu a reușit să detecteze toate dronele care au survolat teritoriul țării.

„Noi avem un radar de aproximativ 15 milioane de euro. Întrebarea este: care sunt capacitățile și limitele acestui sistem dacă până acum nu puteau fi văzute și detectate toate dronele?”, a declarat Victor Pruteanu.

În replică, Oleg Popușoi a susținut că, în urmă cu aproximativ șapte ani, Republica Moldova nu avea capacitatea de a detecta dronele mici care zboară la altitudini joase.

„Cu șapte ani în urmă, noi, în general, nu aveam capacitatea de a vedea aceste drone. La moment, noi putem să le vedem”, a declarat Popușoi.

Dorin Chirtoacă a subliniat că radarul este doar una dintre componentele necesare pentru protejarea spațiului aerian și că autoritățile au nevoie și de un sistem eficient de alertare, dar și de mijloace de interceptare.

„Noi avem nevoie de radar, nu se discută, și foarte bine că este, dar noi avem nevoie de alertă. Iar după aceea avem nevoie de mijloace de interceptare”, a declarat Chirtoacă.

Invitații au discutat și despre sistemul național de alertare MD-ALERT, precum și despre sprijinul de 120 de milioane de euro oferit de Uniunea Europeană pentru consolidarea capacităților de apărare antiaeriană ale Republicii Moldova.

Totodată, în cadrul emisiunii s-a atras atenția că tehnologiile utilizate de drone evoluează rapid, iar sistemele de detectare și apărare trebuie adaptate constant la noile tipuri de amenințări.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#discutie #drone #radar

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china