În primul trimestru al anului 2025, în Republica Moldova au fost înmatriculate 828 de vehicule electrice, de aproape trei ori mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut. În același interval, au fost înregistrate și 6396 de vehicule hibride, creșterea fiind de 281%, transmite IPN.

Potrivit Centrului Național pentru Energie Durabilă, din 2018 până în martie 2025, au fost înmatriculate peste 64 de mii de vehicule electrice și hibride. 6612 sunt complet electrice, celelalte sunt hibride, inclusiv de tip plug-in.

Această evoluție reflectă interesul tot mai mare al moldovenilor pentru mijloace de transport mai puțin poluante. Potrivit autorităților, tot mai mulți șoferi se orientează spre mașinile electrice, care nu emit gaze cu efect de seră, sau spre cele hibride, care combină eficiența motorului electric cu flexibilitatea unui motor convențional.

Creșterea rapidă a fost însoțită și de dezvoltarea infrastructurii. În Republica Moldova sunt disponibile peste 300 de puncte de încărcare pentru vehicule electrice. Acestea sunt amplasate în zonele urbane, pe principalele artere rutiere și în apropierea punctelor de frontieră.

Un alt factor care încurajează această tranziție este surplusul de energie verde generat în zilele cu vânt și soare intens. De exemplu, la mijlocul lunii aprilie curent, energia din surse regenerabile a atins un nivel record de 36% din totalul produs, potrivit Ministerului Energiei. Specialiștii consideră că vehiculele electrice pot contribui la valorificarea acestui surplus prin încărcarea bateriilor în momentele de vârf ale producției.

Chiar dacă ponderea transportului electric și hibrid din totalul autoturismelor înmatriculate în Republica Moldova rămâne redusă, în jur de 4%, tendința este clar ascendentă. În ultimii ani, autoritățile au accentuat importanța mobilității sustenabile și a reducerii consumului de combustibili fosili, promovând în același timp beneficiile transportului cu emisii reduse.

Din iunie 2024, autovehiculele cu sisteme de propulsie ecologice din Republica Moldova au început să primească plăcuțe de înmatriculare verzi. Măsura este parte a strategiei Guvernului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și a vizat o mai bună identificare a autovehiculelor nepoluante în trafic și încurajare a mobilității durabile.

Pentru șoferii interesați să afle unde își pot încărca vehiculul, Agenția pentru Eficiență Energetică recomandă consultarea unei hărți online: PlugShare.

Evoluția rapidă a pieței auto verzi din Republica Moldova confirmă nu doar schimbarea preferințelor consumatorilor, ci și o adaptare treptată la standardele europene în materie de mobilitate și protecție a mediului. Specialiștii afirmă că autovehiculele electrice oferă o serie de avantaje. Acestea funcționează cu energie electrică stocată în baterii, ceea ce le permite să circule fără emisii poluante. Costurile de alimentare sunt mai reduse comparativ cu cele ale carburanților convenționali, iar întreținerea este mai simplă, datorită numărului mai mic de componente mobile. În plus, mașinile electrice sunt mai silențioase.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#inmatriculare #masini electrice #moldoveni

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.