Maia Sandu: Educarea despre trecut ne ajută să prețuim libertatea și să protejăm valorile democratice

Dacă nu ne cunoaștem istoria, pierdem libertatea – este mesajul transmis de președinta Maia Sandu, la „Новая неделя” de la TV8, după ce proiecția filmului „Siberia din oase” în școli a stârnit controverse. Șefa statului consideră nejustificate dezbaterile la acest subiect, odată ce documentarul reflectă realitatea prin care au trecut părinții și bunicii noștri.

Invitată în cadrul emisiunii, președinta Maia Sandu a declarat, referindu-se la scandalul generat de proiecția „Siberia din oase”, că memoria deportărilor trebuie păstrată vie, deoarece educația despre trecut este o condiție esențială pentru protejarea valorilor democratice.

„Nu înțeleg de ce au apărut aceste controverse. Este istoria noastră, este ceea ce li s-a întâmplat părinților, bunicilor noștri. Dacă nu vom cunoaște aceste lucruri, dacă nu vom vorbi despre ele, atunci nu vom putea aprecia libertatea noastră și nu vom ști cum să o apărăm”, a declarat Sandu.

Președinta a adăugat că libertatea înseamnă, printre altele, că nimeni nu intră în casa ta în toiul nopții, nu te duce în Siberia și nu îți confiscă bunurile.

„Uneori am impresia că nu conștientizăm pe deplin ce înseamnă libertatea și de ce trebuie să luptăm pentru a rămâne într-o lume liberă”, a conchis șefa statului.

Într-o postare pe Facebook, regizoarea filmului „Siberia din oase” a salutat inițiativa de a rula filmul în toate școlile, argumentând că e timpul ca noua generație să cunoască adevărul: „În toată țara, în școli s-a vizionat filmul „Siberia din oase” și s-a vorbit despre deportări. A fost o lecție de istorie necesară! Da, da! Nu putem șterge cu buretele dramele atâtor mii de basarabeni represați. Am ținut sub preș acest subiect atâtea decenii! E timpul să vorbim deschis și onest despre aceste lucruri (…)”.

Regizoarea a răspuns ferm și criticilor: „Semnul 14+. Nu există acest avertisment pe afișul filmului sau pe pagina lui. Afișul îl găsiți în galeria foto. Din 2019, când am lansat acest film, am avut zeci de proiecții pentru spectatori de diferite vârste, am fost invitați în foarte multe școli din țară, am văzut reacția copiilor, filmul le-a trezit compasiune și empatie. Am avut proiecții speciale pentru școli în Lituania. Timp de 2 zile, elevii lituanieni mergeau organizat la acest film. Autoritățile de acolo doar au salutat acest eveniment”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#siberia din oase #Maia Sandu

Jamie Dimon, omul care conduce cea mai mare bancă din Statele Unite, spune că riscul unei căderi serioase a pieței de capital americane este mult mai mare decât lasă impresia actualul optimism de pe Wall Street. Într-un interviu rar acordat BBC, președintele executiv al JP Morgan Chase avertizează că o corecție semnificativă ar putea veni „oricând între următoarele șase luni și doi ani”.

„Sunt mult mai îngrijorat decât ceilalți”, spune bancherul, ale cărui opinii cântăresc greu în lumea financiară. Pe lista sa de motive de neliniște: tensiunile geopolitice, cheltuielile bugetare necontrolate și remilitarizarea accelerată a lumii. „Nivelul de incertitudine ar trebui să fie mult mai ridicat în mintea oamenilor decât ceea ce numim normalitate”, a adăugat el.

Dimon a vorbit din Bournemouth, Marea Britanie, unde JP Morgan investește aproximativ 350 de milioane de lire sterline într-un nou campus, plus alte 3,5 milioane pentru proiecte caritabile locale.

La capitolul aprecieri diplomatice, Dimon a ținut să spună că ministrul britanic de finanțe, Rachel Reeves, „face o treabă excelentă” și că e optimist privind eforturile guvernului de a stimula inovația și de a reduce birocrația. Dar, dincolo de politețuri, a fost clar: bursele americane „au crescut prea mult, prea repede”.

Banca Angliei a comparat recent entuziasmul pentru acțiunile din sectorul inteligenței artificiale cu febra „dotcom” din anii ’90 — și avertizează că evaluările „par exagerate”, existând riscul unei „corecții bruște”.

„Inteligența artificială este reală și, în final, va da roade”, recunoaște Dimon. „Dar, ca în cazul televizoarelor sau al automobilelor, nu toți cei implicați vor câștiga. O parte din banii investiți în AI vor fi, probabil, pierduți.”

Dimon a readus în discuție și tema securității globale — o preocupare tot mai frecventă în mesajele sale publice. În scrisoarea sa anuală către acționari, avertiza că Statele Unite ar rămâne fără rachete în doar șapte zile de război în Marea Chinei de Sud.

„Oamenii vorbesc despre a stoca criptomonede. Eu spun că ar trebui să stocăm gloanțe, arme și bombe. Lumea e un loc mult mai periculos acum, și prefer siguranța în locul naivității”, a spus el fără ocol.

Un alt subiect delicat: presiunile asupra independenței Rezervei Federale, banca centrală a SUA. Dimon susține că Fed-ul trebuie să rămână autonom și afirmă că îl crede pe Donald Trump „pe cuvânt” când spune că nu va interveni politic – deși același Trump l-a numit pe actualul președinte al instituției, Jerome Powell, „imbecil” pentru că nu a redus dobânzile mai repede.

Dimon recunoaște că America „a devenit un partener ceva mai puțin de încredere” pe scena mondială, dar vede și o parte bună: presiunile Washingtonului ar fi determinat Europa să ia mai în serios subfinanțarea NATO și lipsa de competitivitate economică.

În plan diplomatic, bancherul spune că vede semne încurajatoare pentru o apropiere între SUA și India, care ar putea duce la reducerea tarifelor impuse din cauza comerțului New Delhi cu Rusia. „Am vorbit cu mai mulți oficiali americani care mi-au spus clar că se dorește acest lucru și că va fi făcut”, a afirmat el.

Întrebat dacă are planuri politice, Dimon a negat, spunând că prioritatea sa este „să păstreze JP Morgan o companie sănătoasă și dinamică”. Totuși, cu o doză de autoironie, a adăugat: „Dacă mi-ați da președinția, aș lua-o. Cred că m-aș descurca destul de bine.”