Ministerul Educației și Cercetării a fost chemat în judecată după difuzarea filmului „Siberia din oase”. Reclamantul solicită abrogarea ordinului Ministerului prin care se dispune vizionarea filmului în gimnaziile și liceele din țară.

Corina Lungu, șefa Direcției politici în învățământul general, Ministerul Educației și Cercetării, a declarat în cadrul emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV că la Minister a mai fost înregistrată o plângere din partea unui părinte, iar în ziua difuzării filmului a fost telefonată de mai multe persoane.

„Luni, în cancelaria MEC a intrat o plângere care solicită abrogarea ordinului deoarece nu a fost consultat părintele pentru vizionarea filmului. În ziua difuzării filmului am avut câteva telefoane prin care ni s-a solicitat ordinul și link-ul pentru film. Totodată, am avut și două telefoane venite de la părinți care ne întrebau: „De ce ne traumați copiii?”. După explicațiile oferite, o doamnă a vrut să afle ceva ce o interesează și pe ea. Dar până acum a cui a fost interesul, m-am întrebat eu”, a încheiat Corina Lungu.

Prezentă în studio, Ludmila Tihonov, profesoară la Liceul „Alexandru Donici” din Peresecina, Orhei, a menționat că filmul este o recuperare a unor evenimente care au fost date uitării în perioada sovietică.

„Probabil că nu le convine unor partide politice. S-au trezit acum că acesta este un adevăr istoric și probabil îi deranjează. Avem o societatea divizată, dar nu vreau să cred că este un număr foarte mare de cetățeni care gândesc așa. În caz contrar, avem de-a face cu sindromul Stockholm, când victima venerează agresorul sau aceste persoane sunt sponsorizate din exterior sau de anumite forțe politice”, a menționat Ludmila Tihonov.

Ordinul ministrului Educației și Cercetării a generat mai multe controverse printre părinți și cadre didactice. Acestea au fost amplificare și de unii politicieni din opoziție care au încurajat cetățenii să dea în judecată Ministerul Educației și Cercetării. Potrivit lor, filmul ar putea avea un impact psihologic asupra copiilor mai mici din cauza abordării profunde a unor subiecte dramatice din istoria deportărilor forțate în Siberia din perioada regimului sovietic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consens national #educație #Moldova #RLIVE TV #sistem

Transparența decizională a fost afectată în ședința plenară a Parlamentului din 10 septembrie, iar modul în care a fost revocat deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Alexandru Verșinin, din componența delegației Legislativului la Uniunea Interparlamentară Permanentă ridică semne de întrebare privind respectarea procedurii regulamentare. Constatările apar în raportul de monitorizare al Asociației Promo-LEX, care atrage atenția și asupra lipsei de intervenție a președintelui Parlamentului în cazul unor expresii necenzurate folosite de Renato Usatîi, liderul formațiunii „Partidul Nostru”.

Potrivit Promo-LEX, transparența decizională a fost afectată în cazul a două dintre cele cinci proiecte de lege supuse votului, ceea ce reprezintă 40% din total. În ambele cazuri nu a fost respectat termenul de 10 zile lucrătoare prevăzut pentru prezentarea recomandărilor de către părțile interesate.De asemenea, înainte de începerea ședinței plenare nu au fost publicate unele acte aferente procesului legislativ, printre care un aviz al Direcției generale juridice, un aviz al Guvernului, o expertiză anticorupție și o sinteză a recomandărilor.

Promo-LEX reiterează că respectarea termenelor de consultare publică și publicarea tuturor documentelor relevante înainte de examinarea proiectelor în plen sunt necesare pentru un proces decizional transparent și pentru participarea reală a părților interesate la elaborarea legislației.

Organizația a atras atenția și asupra modului în care a fost gestionat un moment de la începutul ședinței. Reprezentanții opoziției parlamentare au înaintat 19 propuneri de modificare și completare a ordinii de zi, însă niciuna nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Ulterior, Renato Usatîii, deputatul „Partidul Nostru” a folosit expresii necenzurate, iar președintele Parlamentului nu a intervenit. Promo-LEX consideră că această lipsă de reacție contravin Regulamentului Parlamentului, care îi atribuie președintelui ședinței responsabilitatea de a veghea la respectarea Regulamentului și la menținerea ordinii în plen.

Un alt aspect semnalat de Promo-LEX vizează revocarea deputatului Verșinin, desemnat de fracțiunea „Democrația Acasă”, din funcția de președinte al Grupului Național al Republicii Moldova la Uniunea Interparlamentară.

Potrivit explicațiilor prezentate în plen, propunerea de revocare a fost înaintată la inițiativa președintelui Parlamentului, nu de fracțiunea care l-a desemnat pe deputat, motivul invocat fiind conduita și declarațiile acestuia.

Promo-LEX atrage atenția că Regulamentul Parlamentului atribuie fracțiunilor dreptul de a propune numirea și revocarea propriilor reprezentanți în delegațiile parlamentare permanente. În aceste condiții, revocarea unui reprezentant la inițiativa unui alt subiect decât fracțiunea care l-a desemnat, fără ca acesteia să i se ofere posibilitatea de a desemna un alt reprezentant, ridică semne de întrebare privind respectarea procedurii regulamentare și autonomia fracțiunilor parlamentare.

În același timp, organizația salută faptul că Parlamentul a aprobat ordinea de zi a ședințelor plenare pentru o perioadă de două săptămâni, în conformitate cu Regulamentul Parlamentului. Potrivit Promo-LEX, această practică contribuie la predictibilitatea procesului legislativ.

Ordinea de zi a ședinței din 10 septembrie a fost publicată cu o zi înainte și a inclus 24 de subiecte. În total, deputații au votat cinci proiecte de lege și patru proiecte de hotărâre, toate cele cinci proiecte de lege fiind aprobate în prima lectură.

Promo-LEX precizează că niciunul dintre proiectele de lege adoptate în această ședință nu a avut relevanță pentru integrarea europeană.

Ședința plenară a durat aproximativ opt ore și 30 de minute, inclusiv o pauză de o oră și cinci minute. Cele mai lungi dezbateri au vizat proiectul de lege privind modificarea unor acte normative pentru simplificarea legislației fiscale și vamale, discuțiile durând aproximativ patru ore și 21 de minute.