Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Unul dintre cele mai iubite fructe din lume este în pericol: „Schimbările climatice ne omoară culturile”

12 Mai 2025, 22:56
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ana Panaguța
12 Mai 2025, 22:56 // În Lume //  Ana Panaguța

Bananele sunt tot mai expuse riscurilor cauzate de schimbările climatice, iar acest lucru se întâmplă mai devreme decât era estimat, avertizează un nou raport realizat de organizația Christian Aid, scrie adevărul.ro.

Potrivit analizei, aproape două treimi dintre cele mai bune zone pentru cultivarea bananelor din America Latină și Caraibe – regiune care asigură aproximativ 80% din exporturile globale de banane – ar putea deveni improprii pentru agricultură până în anul 2080. Cauzele sunt multiple: temperaturi în creștere, secetă severă, dăunători agravați de climă și boli precum Fusarium TR4, relatează The Telegraph.

Bananele se dezvoltă optim la temperaturi între 15 și 35°C, dar sunt extrem de sensibile la lipsa apei. Schimbările climatice afectează direct procesul de fotosinteză al plantei, reducând productivitatea. În plus, boli agresive precum Fusarium TR4 au dus deja la pierderea unor plantații întregi în America Latină.

„Plantația mea moare”

O cultivatoare de banane în vârstă de 53 de ani din Guatemala, Aurelia Pop Xo, descrie realitatea dureroasă:

„Schimbările climatice ne omoară culturile. Asta înseamnă că nu avem venituri, pentru că nu avem ce vinde. Plantația mea moare. Ceea ce ni s-a spus că se va întâmpla în viitor se întâmplă deja, mai devreme decât credeam. Și e din cauză că nu avem grijă de pământul nostru, de ecosisteme. Este foarte îngrijorător pentru copiii și nepoții noștri” a afirmat aceasta.

Apel la acțiune globală

Christian Aid face un apel către țările dezvoltate să reducă de urgență emisiile de carbon și să susțină financiar comunitățile agricole afectate. De asemenea, organizația cere ca fondurile de finanțare climatică internațională să ajungă direct la fermierii care se luptă cu efectele crizei climatice.

„Bananele nu sunt doar fructul preferat al lumii, ci și o sursă vitală de hrană pentru milioane de oameni”, a declarat Osai Ojigho, directoarea de politici și campanii a Christian Aid. „Viețile și mijloacele de trai ale unor oameni care nu au contribuit cu nimic la criza climatică sunt deja puse în pericol.”

Osai Ojigho a declarat că anul acesta, când se încheie termenul pentru noile planuri naționale de acțiune climatică ale ONU, este o oportunitate crucială pentru accelerarea renunțării la combustibilii fosili și pentru distribuirea justă a fondurilor pentru climă.

Raportul Christian Aid încurajează și consumatorii să aleagă banane certificate Fairtrade, care garantează că fermierii sunt plătiți corect pentru munca lor și primesc sprijin pentru a face față provocărilor climatice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.