MMPS are probleme: Auditul Curții de Conturi arată compensații uriașe greu de verificat la transparența acordării lor

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a publicat Raportul de audit asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Muncii și Protecției Sociale încheiate la 31 decembrie 2024. Patrimoniul gestionat de minister la situația din 1 ianuarie 2024 a constituit 767,3 milioane lei, fiind majorat la 31 decembrie 2024 la 779,9 milioane lei. Cea mai mare pondere din valoarea totală a patrimoniului este reprezentată de mijloacele fixe. Pentru anul 2024, cheltuielile au fost aprobate și ulterior precizate în sumă de 3 miliarde 198,9 milioane lei, fiind executate în sumă de 3 miliarde 136 milioane lei. Cele mai semnificative alocări au fost direcționate către prestații sociale și cheltuieli de personal.

Probele de audit au fost colectate de la 15 entități ale căror rapoarte financiare sunt consolidate în raportul financiar al MMPS, precum și de la 40 entități în care ministerul deține rolul de fondator. Aceste entități sunt responsabile de elaborarea politicilor, administrare, executare, raportare și monitorizare a patrimoniului și banilor publici în domeniul muncii și protecției sociale.

Auditul public extern a identificat unele deficiențe, fiind emisă opinia fără rezerve. Printre constatări ale auditului au fost evidențiate următoarele.

Echipa de audit a fost limitată în obținerea probelor adecvate privind corectitudinea calculului compensațiilor în sumă de 1,2 miliarde lei acordate de minister, din cauza deficiențelor în schimbul de date dintre sistemul informațional SIVE și alte sisteme relevante. Aceste sisteme conțin informații esențiale legate de indicatorii care stau la baza stabilirii compensațiilor individuale, iar disfuncționalitățile în integrarea și utilizarea eficientă a datelor afectează capacitatea de a verifica acuratețea plăților efectuate.

Cu referire la gestionarea patrimoniului se denotă că, ministerul a înregistrat în evidența contabilă 22 clădiri în valoare de 16,5 milioane lei, deși dreptul de proprietate asupra acestora sunt înregistrate în Registrul Bunurilor Imobile (RBI) după alte autorități publice. Ministerul nu a recunoscut în evidența contabilă și nu deține dreptul în RBI asupra altor 4 clădiri cu suprafața de 108,8 m2. De asemenea, nu a fost înregistrat în Registrul Bunurilor Imobile dreptul asupra unei clădiri cu valoarea de 14,2 milioane lei, în care au fost efectuate investiții, iar valoarea acesteia nu a fost majorată cu 9,1 milioane lei.

În ceea ce privește terenurile, Ministerul are în evidență contabilă două terenuri cu o valoare de 16,9 milioane lei, însă în Registrul Bunurilor Imobile aceste terenuri sunt înregistrate după alte 2 entități. De asemenea, ministerul deține în evidența contabilă trei terenuri cu o valoare de 1,3 milioane lei, drepturile asupra cărora nu au fost înregistrate în RBI, ceea ce determină riscuri de pierdere a acestora.

Auditul a evidențiat și deficiențe în domeniul managementului instituțional și implementarea recomandărilor anterioare.

În cadrul aceleiași misiuni de audit, Curtea de Conturi a constatat că MMPS nu a aprobat până în prezent statele de personal, conform Hotărârii Guvernului nr. 596 din 28.08.2024, în vigoare de la 05.09.2024. Aceasta prevedea majorarea efectivului-limită de la 115 la 126 de unități. Totodată, deși în structura funcțională a ministerului este instituită subdiviziunea de audit intern compus din cel puțin trei unități de personal, această cerință nu a fost realizată în anul 2024. Serviciul de audit intern continuă să funcționeze cu o singură unitate de personal.

De asemenea, începând 01.01.2024, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 655/2023 urma a fi aprobat normativul minim de dimensionare a activității de audit intern pe întreg domeniul de competență, acțiune nerealizată până în prezent.

Auditul a constatat că, ministerul a admis numirea a 24 de conducători ai instituțiilor publice din subordine, inclusiv în care ministerul are rolul de fondator, în funcții de conducători interimari, care exercită interimatul funcției deținute cu depășirea termenului de 12 luni. Prevederile actelor normative stabilesc dreptul de exercitare temporară a unei funcții de conducere pentru o perioadă de maximum 6 luni, care poate fi prelungită, cu încă 6 luni. Aceste condiții indică necesitatea întreprinderii acțiunilor de evaluare a situației, cu emiterea deciziilor corespunzătoare.

Totodată, auditul a reiterat un șir de recomandări formulate anterior, care au fost doar parțial implementate și neimplementate. Printre problemele persistente se numără:

Supraevaluarea contului „Active nemateriale” cu circa 24,7 milioane lei, cauzată de necasarea de către minister a modulelor nefuncționale ale Sistemului Informațional Automatizat de Asistență Socială (SIASS);
Neînregistrarea drepturilor patrimoniale asupra bunului imobil, în sumă de 14 milioane lei de către Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă;
Neatingerea scopului Proiectului investițional de construcție a 80 de apartamente în valoare de 67 milioane lei, destinate participanților la lichidarea consecințelor avariei de la Centrala Atomo-Electică de la Cernobîl. În perioada auditată au fost suportate cheltuieli de pază a construcției în sumă de 620,6 mii lei;
Lipsa aprobării și publicării mecanismului de determinare a cheltuielilor, cu indicarea expresă a modului de organizare, funcționare și finanțare a centrelor de plasament temporar pentru refugiați;
Neremedierea iregularităților în finanțarea cheltuielilor de întreținere a centrelor de plasament temporar pentru refugiați;
Menținerea aspectului problematic privind creanțele cu termen expirat în sumă de 712 mii lei (din anul 2014) la Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie și Reabilitare, generate de încheierea unui contract cu un agent economic din Republica Belarus și achitarea în avans a acestei sume. Entitatea a informat echipa de audit că această situație se examinează de către organele de drept, în special circumstanțele ce au condus la formarea acestei creanțe;
Nesemnarea actelor de predare-primire de către Agenția Proprietății Publice pentru 21 de terenuri în valoare de 52,3 milioane lei, ceea ce împiedică realizarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 161/2019 „Cu privire la aprobarea listei terenurilor proprietate publică a statului din administrarea Agenției Proprietății Publice”.

Raportul complet de audit poate fi consultat pe site-ul Curții de Conturi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#MMPS #compensatii #Curtea de Conturi

„Modelul economic din regiunea transnistreană a dat faliment, pentru că el se susținea pe gaz nu ieftin, ci gaz pe degeaba, pentru că ei nu îl plăteau, pur și simplu, și Gazprom acumula de acolo datorii, în speranța că va veni vreo guvernare prorusă, pro-Kremlin la Chișinău și va accepta acea datorie de vreo 11 miliarde de dolari. Noi de fiecare dată am spus ‘Nu, mulțumesc!’. Nu malul drept a consumat gazele. Noi ce am consumat am plătit. Cei care au consumat să plătească sau cei care au livrat și au închis ochii și au tolerat – și e clar de ce au tolerat – să rezolve ei problema, pentru că este o problemă de datorii între două entități economice, nu are statul nicio treabă aici”. Comentariul a fost făcut de președintele PAS, Igor Grosu, într-un interviu pentru Agerpres.

Videouri cu străzi în beznă în localități din stânga Nistrului apar din nou pe rețelele sociale

„Spuneam că a colapsat (n.r.- modelul economic) în sensul în care o bună parte din industria din stânga Nistrului este într-o situație foarte complicată acum – chiar zilele astea a apărut o știre că a fost restricționat consumul de gaze pe o săptămână și jumătate, două săptămâni – își fac griji, va veni sau nu gazul, vor fi sau nu capabili să plătească pentru următoarea tranșă de gaz, veniturile sunt mai mici. Putem spune lucrul ăsta, în mod cert sunt mai mici veniturile de pe malul stâng, decât pe malul drept. Asta înseamnă că mulți, zeci de mii de cetățeni de-ai noștri (din stânga Nistrului – n.r.), trec pe malul drept, au joburi aici pe malul drept, muncesc”, a continuat politicianul.

„Din punctul de vedere al securității, eu zic că e o realizare importantă. Nu am permis, și cei din stânga Nistrului au înțeles că nu e cazul să fie tensionată situația în stânga Nistrului. Și când spun să fie tensionată, am în vedere să fie folosită stânga Nistrului împotriva Ucrainei, în spatele Ucrainei, pe direcția Odesa. Aici era miza și planul rușilor pe care aceștia nu îl ascund și nu l-au ascuns niciodată: sudul, și să decupleze Ucraina de la Marea Neagă. Acesta era planul și continuă să fie. (Transnistrenii – n.r.) au înțeles, n-au escaladat, n-au tensionat situația. Și noi (Chișinăul – n.r.) am fost corecți: atunci când, iarna trecută, Gazprom a oprit livrarea de gaz către malul stâng, noi am oferit toată asistența, chiar dacă acest lucru a fost nepopular pentru noi, cei de pe malul drept. Noi ne-am asumat această decizie politică, pentru că este vorba de peste 300.000 de cetățeni, care și ei sunt cetățenii Republicii Moldova, dincolo de faptul că trăiesc într-un mediu toxic, vreau să spun, plin de propagandă (…). Sunt cetățenii noștri și noi nu puteam să admitem o criză umanitară. Până la urmă, Rusia asta și-a dorit, înțelegând că era ultima iarnă când ne mai putea cumva șantaja, (când mai putea) crea o criză umanitară, care ulterior să se transforme într-o criză eventual politică. Slavă Domnului, am gestionat, am acționat așa cum a trebuit și am depășit această problemă”, a adăugat Igor Grosu.

„Surprinzător, un alt indicator foarte interesant care merită atenția este că 40% din alegătorii de pe malul stâng (din Transnistria – n.r.) care au venit și au votat pe malul drept, în secțiile de votare deschise special pentru ei, au votat pentru proeuropeni, ca să zic așa, să nu-mi fac reclamă, pentru vectorul proeuropean, ceea ce mă face să cred că este o dovadă elocventă: alegerile sunt cel mai bun sondaj”, a conchis el.

Potrivit vicepremierului pentru Reintegrare, Roman Roșca, Guvernul monitorizează livrările de gaze în stânga Nistrului. Oficialul a mai menționat că „nu există deschidere din partea Tiraspolului” privind alinierea la standardele naționale. Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, a declarat că volumele de gaze contractate și achitate de către Tiraspoltransgaz (TTG) sunt suficiente pentru consumul de pe malul stâng al Nistrului până la data de 16 octombrie 2025. Iar ministrul Energiei, Dorin Junghietu, susține că în prezent sunt livrate malului stâng al Nistrului 1,2-1,5 milioane de metri cubi de gaze pe zi, ceea ce constituie echivalentul volumului primit în timpul verii. Potrivit lui, acest volum îi permite regiunii să își asigure o producție limitată de curent, volum de electricitate completat cu funcționarea sporită a Hidrocentralei de la Dubăsari.

Gazprom a sistat livrările de metan către stânga Nistrului la 1 ianuarie 2025. Ulterior, începând cu 14 februarie, gazele au fost reluate pe baza unei scheme intermediare: compania ungară MET Gas and Energy Marketing AG livrează gazul la granița cu Republica Moldova, iar un offshore din Dubai achită contravaloarea. La frontieră, cantitatea de 3,2 milioane metri cubi pe zi este preluată de Moldovagaz și redirecționată către Tiraspol, pe baza unei plăți anticipate.

În ianuarie–februarie 2025, localitățile cu pricina s-au confruntat cu o criză energetică similară.