Pe 20 octombrie 2024, cetățenii Republicii Moldova au votat modificarea Constituției pentru a consfinți aderarea la Uniunea Europeană drept obiectiv strategic al țării. Referendumul republican constituțional a fost validat oficial, iar rezultatele au fost confirmate de Curtea Constituțională la 31 octombrie, scrie IPN.

Scrutinul s-a desfășurat în aceeași zi cu scrutinul prezidențial și a reunit la urne peste un milion 500 de mii de alegători, adică 50,72% din totalul celor înscriși pe liste. Dintre ei, 50,35% au răspuns „DA” la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.

Revizuirea Constituției a fost inițiată la solicitarea șefei statului, Maia Sandu, și a obținut avizul Curții Constituționale. Ulterior, Parlamentul a adoptat hotărârea privind desfășurarea referendumului, iar întrebarea inițială a fost reformulată pentru a reflecta caracterul constituțional al scrutinului.

Odată cu publicarea rezultatelor în Monitorul Oficial, au fost introduse noi prevederi în Constituție, care afirmă identitatea europeană a poporului Republicii Moldova și stabilesc integrarea statului în Uniunea Europeană, ca direcție strategică. În plus, tratatele constitutive ale UE vor prevala asupra legislației Moldovei, în caz de contradicții. Astfel, preambulul Constituției a fost completat cu două aliniate noi, cu următorul conținut:

„Articolul 140 prim – Aderarea la tratatele constitutive ale Uniunii Europene:

Aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum și la actele de revizuire ale acestora, se stabilește prin lege organică de către Parlament.
Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene și alte acte juridice obligatorii ale acestora vor avea prioritate față de dispozițiile contrare din legislația internă, cu respectarea prevederilor actului de aderare.”

Acesta a fost al cincilea referendum republican, organizat în Republica Moldova de la proclamarea independenței, și al doilea privind modificarea Constituției. Comasarea plebiscitului cu alegerile prezidențiale a fost posibilă după modificarea Codului electoral. Autoritățile au urmărit asigurarea unei participări suficiente pentru validare, în condițiile în care o consultare similară în 2010 a eșuat din cauza prezenței scăzute la urne.

Pe lângă importanța simbolică și juridică a votului, acest rezultat are efecte directe asupra parcursului legislativ al Republicii Moldova. Parlamentul urmează să adopte un șir de legi organice care să reglementeze aderarea la UE, conform noilor prevederi constituționale.

Atât autoritățile, cât și experți în domeniul politic au subliniat, că odată cu votul dat la referendum, Republica Moldova își ancorează oficial cursul european în Legea Supremă, oferind astfel un cadru constituțional clar pentru continuarea reformelor și apropierea de Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

Evenimente care scriu istorie – Campanie a Agenției de presă IPN

#Moldova #referendum #UE

Guvernul își propune să reducă cheltuielile pentru reparații, mobilier, tehnică de calcul, transport și evenimente, dar și să limiteze angajările în sectorul public. De asemenea, vor fi revizuite premiile și bonusurile acordate angajaților din instituțiile finanțate de la bugetul de stat. Declarațiile au fost făcute de ministra Finanțelor, Victoria Belous, în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Potrivit ministrei, autoritățile analizează fiecare categorie de cheltuieli pentru a identifica economii, fără a afecta instituțiile care dispun deja de finanțare limitată sau obligațiile stabilite prin lege.

„Ne punem semnul de întrebare dacă putem renunța la unele cheltuieli sau nu”, a explicat Victoria Belous.

Printre măsurile avute în vedere se numără reducerea cheltuielilor pentru încălzire și combustibil, limitarea achizițiilor de mobilier și tehnică de calcul, precum și cumpărarea mijloacelor de transport doar în cazuri strict necesare. De asemenea, anul viitor este planificat un buget mai mic pentru concerte.

Ministra a precizat că vor fi reevaluate și cheltuielile pentru evenimente și proiecte care nu au fost asumate sau aprobate oficial, precum și necesitatea dezvoltării unor sisteme informaționale.

Optimizările vizează instituțiile finanțate din bugetul de stat, inclusiv ministerele, Parlamentul și Președinția. Primăriile își gestionează independent bugetele, a menționat oficiala.

Angajările, limitate, iar structurile instituțiilor vor fi revizuite

O altă măsură ține de reducerea cheltuielilor de personal. Potrivit Victoriei Belous, mai multe ministere au primit sarcina de a elabora planuri de reducere a numărului de angajați.

Ministra a subliniat că măsura nu presupune concedierea directă a salariaților, ci o gestionare mai strictă a posturilor vacante și a necesității de a menține sau ocupa anumite funcții.

De exemplu, instituțiile ar putea să nu prelungească activitatea angajaților după atingerea vârstei de pensionare sau să reevalueze necesitatea unor noi angajări. Totodată, în cazul reorganizărilor, structurile instituțiilor vor fi analizate pentru a stabili dacă fiecare funcție este justificată.

„Fiecare persoană angajată trebuie să fie motivată dacă trebuie sau nu să fie angajată în sectorul public”, a declarat ministra.

Premiile și bonusurile, de asemenea, revizuite

Victoria Belous a mai spus că, încă din primele zile de activitate ale actualului Guvern, a fost dată indicația de a reduce sau elimina premiile și alte bonusuri acordate angajaților din sectorul public.

Potrivit ministrei, această măsură este în curs de aplicare, iar autoritățile examinează inclusiv acordarea premiilor anuale și a celor unice.

În ceea ce privește economiile obținute până acum în urma optimizărilor, ministra nu a prezentat o cifră exactă în declarația citată, menționând însă că au fost limitate angajările și extinderea schemelor de personal.