Până la ora 12:00, în ultima zi de votare din turul II al alegerilor prezidențiale din România, un număr impresionant de 100.234 de cetățeni români din Republica Moldova și-au exercitat dreptul de vot. Datele centralizate arată o mobilizare importantă în rândul electoratului din diaspora, mai ales în zonele urbane.

Distribuția pe grupe de vârstă indică faptul că cei mai activi votanți au fost persoanele cu vârste cuprinse între 45 și 64 de ani, care reprezintă peste 40% din totalul alegătorilor. În această categorie, femeile au fost mai prezente la urne (21.265) decât bărbații (19.545), confirmând o tendință observată și în alte runde de scrutin.

Segmentul de vârstă 35-44 ani a contribuit cu 22,47% din voturi, urmat de alegătorii de peste 65 de ani, care au însumat 20% din total. Cei mai puțini votanți s-au înregistrat în categoria 18-24 ani, cu doar 4,99% din participare, semnalând o prezență scăzută a tinerilor la urne.

Din punct de vedere al genului, femeile au votat într-un număr ușor mai mare decât bărbații – 51.212 față de 49.022. Această egalitate aproape perfectă între sexe arată un interes crescut și echilibrat pentru procesul electoral în rândul cetățenilor români din Republica Moldova.

Alegerile prezidențiale din acest an au generat un interes deosebit în rândul comunității românești din afara granițelor, iar datele de până la această oră confirmă o mobilizare semnificativă în Republica Moldova, considerată una dintre cele mai importante regiuni pentru votul din diaspora.

Secțiile de votare vor fi deschise până la ora 21:00.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Secțiile de votare din Moldova rămân aceleași pentru turul doi al prezidențialelor din România

#Alegeri prezidentiale #diasporă #Republica Moldova #Romania

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.