Canada a transmis marți, 21 mai, un „mesaj puternic” lumii și a invitat un ministru ucrainean la reuniunea miniştrilor de finanţe din G7, ai cărui membri sunt sunt în dispută în legătură cu amploarea sprijinului pe care trebuie să îl ofere ţării aflate în război cu Rusia şi loviţi de ofensiva protecţionistă a preşedintelui american Donald Trump.

Ministrul canadian François-Philippe Champagne, gazdă în acest an reuniunii miniştrilor de finanţe din G7 (Statele Unite, Japonia, Germania, Regatul Unit, Franţa, Italia şi Canada), l-a invitat pe omologul său ucrainean, Serhii Marcenko.

„Este un mesaj adevărat pentru întreaga lume, un mesaj foarte puternic de unitate a G7 în sprijinul Ucrainei. Este o mare onoare pentru noi, deoarece ne permite să comunicăm mai bine (membrilor G7) informaţii importante despre situaţia de pe teren, să înţelegem cum putem acţiona împreună”, a explicat Champagne într-o conferinţă de presă comună cu Marcenko.

Ministrul ucrainean a adăugat că va pleda pentru „sancţiuni mai dure” împotriva Rusiei cu scopul de a împinge Moscova să îşi reducă armele la tăcere.

Intervenţia celor doi miniştri a urmărit să atragă atenţia administraţiei Donald Trump care a realizat o apropiere spectaculoasă de Moscova în detrimentul Kievului. Statele europene au împins în aceeaşi direcţie marţi.

UE a adoptat al 17-lea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei şi a afirmat că speră la o „reacţie puternică” din partea executivului american dacă Moscova îşi menţine poziţia.

„Un semnal clar că G7 rămâne ferm alături de Ucraina”

Una dintre priorităţile întâlnirii miniştrilor de finanţe din G7 va fi, pentru țările europene, să se asigure că delegaţia americană acceptă să afişeze un sprijin fără echivoc pentru Ucraina în textul final rezultat în urma acestei reuniuni, la care lucrează preşedinţia canadiană.

„Trebuie să trimitem un semnal clar că G7 rămâne ferm alături de Ucraina”, a declarat vicecancelarul şi ministrul de finanţe al Germaniei, Lars Klingbeil, înainte de a sosi în Canada.

Ministerul francez al Economiei a transmis, la rândul său, că „nu vom putea accepta un limbaj complet diluat”.

Reuniunea miniştrilor de finanţe are loc până joi în Munţii Stâncoşi canadieni, în mijlocul Parcului Naţional Banff (vest), într-un peisaj economic puternic afectat de noile tarife vamale impuse de Donald Trump, care ridică temeri privind o încetinire generalizată a economiei. Marți, ministrul canadian de finanţe a subliniat necesitatea „de a restabili stabilitatea şi creşterea economică”.

Ministrul s-a arătat „prudent optimist” cu privire la rezultatul acestor discuţii istorice, în opinia sa. Membrii G7 încearcă să convingă administraţia Trump să revină complet asupra tarifelor vamale şi ar urma să insiste la Banff pe lângă secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, la începutul acestei luni, preşedintele american Donald Trump s-a declarat împotriva reintegrării Rusiei în Grupul celor Şapte cele mai dezvoltate state din punct de vedere economic, tehnologic şi militar (G7), contrar poziţiei sale anterioare.

În aprilie, Uniunea Europeană a acordat Ucrainei un împrumut de un miliard de euro, în cadrul acordului G7, finanțat din veniturile generate de activele rusești înghețate prin sancțiuni.

#Canada #liderii G7 #Ucraina

În urmă cu 35 de ani, Republica Moldova își proclama independența. Nu a fost doar un vot. Nu a fost doar o semnătură pe un document. A fost momentul în care voința unui popor a devenit istorie. După prăbușirea regimului de la Moscova și puciul din august 1991, pentru Moldova s-a deschis o fereastră istorică. O fereastră spre libertate!.. Dar drumul până acolo începuse cu mult înainte.

3 iunie 1988, la Chișinău s-a reunit un grup de intelectuali care a pus bazele unei mișcări pentru susținerea democratizării și libertății. Până în 20 mai 1989, au fost organizate structuri teritoriale ale mișcării, însoțite de demonstrații publice și strângerea de semnături pentru a obține recunoașterea limbii române ca limbă oficială a Republicii Moldova.

27 august 1989, aproximativ 750 de mii de oameni se adunau la Marea Adunare Națională. Ei cereau limba română ca limbă de stat și revenirea la grafia latină. La 31 august, Parlamentul adopta legile care consfințeau aceste revendicări. Era o renaștere. Era vocea unui popor care își regăsea identitatea. Iar peste doi ani, această voce avea să rostească unul dintre cele mai importante cuvinte din istoria noastră – Independență.

23 iunie 1990, Sovietul Suprem al RSS Moldova a adoptat Declarația de Suveranitate, un act istoric major care a proclamat supremația legilor republicane asupra celor unionale și a reprezentat primul pas decisiv spre obținerea independenței de mai târziu. A urmat 17 martie 1991, când în pofida presiunilor, Chișinăul refuză să participe la referendumul privind menținerea Uniunii Sovietice. Era un alt semn puternic – ceva se schimbă. În sufletul oamenilor creștea dorința de a fi Liberi.

26 august 1991. În Parlament se lucrează la textul Declarației de Independență a Republicii Moldova. Țara era în așteptare. Politicienii erau împărțiți, existau opinii diferite, temeri și presiuni. Pentru unii, viitorul Moldovei trebuia să rămână legat de Uniunea Sovietică. Pentru alții, independența și libertatea era singura cale. Era nevoie de un compromis. Era nevoie de curaj.

Spre seara zilei de 26 august, proiectul Declarației era pregătit. Dar… încă nu era sigur că va fi adoptat. În dimineața zilei de 27 august 1991, în Piața Marii Adunări Naționale începea să se adune mulțimea. Sute de mii de oameni veneau din toate colțurile țării. Cu drapele, cu emoții, cu speranță, cu Libertatea în suflet.

E după-amiaza zilei de 27 august. Se face liniște. O liniște grea. În Parlament, speakerul de atunci, Alexandru Moșanu, citește textul Declarației de Independență. Afară, mulțimea așteaptă… așteaptă un răspuns. Așteaptă ziua în care Moldova își va lua destinul în propriile mâini.

278 de deputați au votat Declarația de Independență. 278 de deputați au semnat documentul care aduce pe harta lumii un nou stat: Republica Moldova. Nu era doar nașterea unei țări. Era renașterea unei speranțe, era victoria unei idei care trecuse prin generații, ideea că un popor trebuie să fie Liber.

La 27 august 2026 se împlinesc 35 de ani de independență. Sunt 35 de ani, de când ”REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ŞI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ŞI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ŞI VIITORUL, FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ŞI NĂZUINŢELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAŢIUL ISTORIC ŞI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAŢIONALE”.

Aşa să ne ajute Dumnezeu! Sunt 35 de ani de când Libertatea ne unește.