Vadim Krasnoselski a acordat un nou interviu presei ruse de stat și a mulțumit administrației constituționale că nu stopează livrările de gaz în stânga Nistrului. În declarațiile făcute pentru Ria Novosti, liderul de la Tiraspol a menționat că urmărește interviurile Maiei Sandu și că este de acord cu unele opinii ale președintei.

Oficialul separatist a spus că, în opinia sa, situația este tensionată și nu a ezitat să ofere mulțumiri și Rusiei, care ar ajuta la livrarea gazului în regiune. Conform lui, Chișinău ar fi făcut un pas înainte, acceptând tranzitul combustibilului albastru.

Referindu-se la activitatea întreprinderilor industriale, Krasnoselski și-a amintit depsre declarațiile președintei Moldovei. În același timp, liderul regiunii autoproclamate a criticat declarațiile politicienilor de la Chișinău, care au pledat pentru sistarea activității giganților energetici din regiune.

„Am privit interviul doamnei Sandu, președinta Republicii Moldova. Ea spune: Cum vă imaginați, oamenii trăiesc acolo și trebuie să lucreze. Sigură că aceste cuvinte, opinia ei, sunt adevăr absolut”, citează presa de la Tiraspol afirmațiile lui Vadim Krasnoselski.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, în ianuarie 2025, după ce Gazprom a suspendat unilateral prevederile contractului de livrare a combustibilului albastru, locuitorii din regiunea transnistreană au rămas fără gaz și căldură, iar centrala de la Cucirugan a trecut pe cărbune. Lumina era deconectată în evantai, pentru perioade de până la opt ore pe zi.

În februarie, Uniunea Europeană a oferit un grant, pentru achizițiile de gaz. Bruxellesul intenționa să prelungească sprijinul, condiționalitatea fiind ca autoritățile autoproclamate să crească treptat tarifele la energie, în conformitate cu prețurile de pe piață.

Autoritățile autoproclamate au refuzat ajutorul UE și au optat pentru livrări de gaz efectuate de către o companie maghiară, plătită prin intermediul unei companii înregistrate în Dubai.

#gaz #întreprinderi #Maia Sandu #Transnistria #Vadim Krasnoselski

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.