Iurie Gorea, șeful Biroului Vamal Centru, a fost adus vineri, 23 mai curent, la Judecătoria Bălți, iar jurnaliștii de la Nord Info i-au surprins primele declarații. Acesta figurează într-un dosar de corupție de 40.000 de dolari. La ieșirea din sala de judecată, a declarat că banii găsiți de ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) sunt, de fapt, ai lui, dând de înțeles că nu poartă nicio vină. Instanța a decis la demersul procurorilor că va sta 30 de zile în arest preventiv.

-Domnule Gorea, pentru ce erau predestinați banii pe care i-au găsit ofițerii CNA la dumneavoastră în mașină?
-Sunt banii mei personali, banii mei din casă.
-Vă recunoașteți vina?
-Nu, pentru ce?
-Ce vi se incriminează?
-Întrebați instanța!

Primul în fața instanței a fost adus brokerul vamal. Acesta a refuzat să ofere declarații. Instanța a dispus 30 de zile de arest la domiciliu.

Și șeful Postului Vamal Intern Căușeni a compărut în fața magistraților. Acesta figurează în același dosar, fiind suspectat de corupere pasivă comisă în circumstanțe agravante. La fel ca șeful Biroului Vamal Centru, s-a ales cu 30 de zile de detenție.

Amintim că, șeful Biroului Vamal Centru, Iurie Gorea, și un broker vamal, au fost reținuți recent de ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA). Cei doi sunt vizați într-o cauză penală de corupere pasivă, comisă în circumstanțe agravante. Ulterior, și șeful Postului Vamal Intern Căușeni a fost reținut de CNA.

Potrivit CNA, suspecții ar fi acționat împreună cu alte persoane, a căror identitate nu poate fi dezvăluită deocamdată, și ar fi pretins și primit, în mai multe tranșe, suma totală de peste 40.000 de dolari. Banii ar fi fost oferiți pentru a facilita trecerea mărfurilor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, în special a celor destinate regiunii transnistrene.

Totodată, funcționarii implicați ar fi asigurat ignorarea deliberată a mai multor încălcări ale legislației vamale, în schimbul mitei primite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#mita #vames

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.