Copiii simt instinctiv când ceva nu e corect. Au un simț puternic al dreptății și reacționează imediat în fața nedreptății – o trăsătură pe care, uneori, adultii o pierd în timp. Studiile internaționale confirmă acest lucru și arată că elevii pot recunoaște semnele corupției chiar mai ușor decât cei mari. De aceea, în tot mai multe țări – Ucraina, Lituania, România – s-au introdus în școli activități sau lecții speciale despre etică, drepturile copilului și cum să identifici comportamente incorecte.

Și la noi în țară, ideea prinde contur. La Gimnaziul nr. 8 „Taras Șevcenko” din Chișinău, aproximativ 60 de elevi din clasele VII–IX au participat recent la o activitate educativă altfel – o lecție despre integritate, dar nu una clasică, cu teorii și definiții, ci un quiz interactiv, gândit special pentru generația Alpha – copiii care cresc cu telefonul în mână și curiozitatea activată digital.

Evenimentul face parte din campania „Toți avem dreptul să trăim în siguranță – #fărămită”, susținută de Uniunea Europeană și implementată de GIZ Moldova, în parteneriat cu Centrul Național Anticorupție (CNA). Campania își propune să aducă mai aproape de tineri – inclusiv de copiii refugiați din Ucraina – informații esențiale despre ce înseamnă corupția, cum îi poate afecta și cum pot reacționa cu încredere atunci când se confruntă cu nedreptatea.

Angela Moizesovici, directoarea instituției: „Noi credem cu toată convingerea că integritatea se învață din școală. Copiii noștri sunt foarte receptivi când vine vorba de corectitudine și echitate. Prin astfel de activități, îi ajutăm să înțeleagă diferența dintre bine și rău și să își formeze o coloană vertebrală etică. Este important să știm că și elevii refugiați din Ucraina, care învață alături de colegii lor din Moldova, trebuie să aibă aceleași șanse și susținere pentru un viitor bazat pe valori solide.”

Quiz-ul, realizat cu ajutorul telefoanelor mobile, i-a provocat pe elevi să răspundă la întrebări despre corupție: ce este, cum apare, cum ne afectează viața de zi cu zi și – mai ales – ce putem face când ne lovim de ea. Copiii au discutat despre onestitate, responsabilitate civică, egalitate și despre cum să reacționeze atunci când observă o situație abuzivă sau incorectă. Totodată, au aflat că există o linie anticorupție, a CNA – 0800 55555 – unde pot suna gratuit și confidențial, dacă vor să semnaleze un caz de corupție. Implicați și atenți, elevii au demonstrat cât de bine pot înțelege aceste teme, iar primii 10 care au răspuns corect au fost premiați.

Grigore Lupașcu, ofițer în cadrul Direcției Educație Anticorupție a CNA: „Corupția nu e doar un cuvânt greu, e o realitate care atinge tot ce ne înconjoară – de la școală și spitale până la drumuri și servicii publice. Dacă vrem o lume mai bună, trebuie să începem cu educația pentru integritate chiar de la vârste fragede. Copiii au un simț natural al dreptății – noi trebuie doar să-i încurajăm să-l urmeze și să nu le fie frică să spună lucrurilor pe nume.”

Evenimentul s-a încheiat cu o discuție deschisă în care elevii și-au exprimat opiniile și au vorbit despre cum văd ei o societate corectă.

QUIZ-ul de la gimnaziul din capitală reprezintă acțiunea de lansare a unei ample campanii de informare „Toți avem dreptul să trăim în siguranță – #fărămită”, susținută de Uniunea Europeană și implementată de GIZ Moldova, în parteneriat cu Centrul Național Anticorupție (CNA).

#CNA #GIZ Moldova #QUIZ

Producția de mere din Republica Moldova este estimată în acest an la aproximativ 526 de mii de tone, dintre care circa 325 de mii de tone ar putea fi destinate procesării. Industria de conserve din țară susține că este pregătită să preia întregul volum de mere oferit de fermieri, scrie logos-pres.md.

Președintele Asociației Producătorilor de Conserve din Fructe și Legume „Speranța Con”, Ștefan Golubciuc, a declarat că volumul de 325 de mii de tone este unul semnificativ, dar nu fără precedent. În sezonul trecut, între august și decembrie, fabricile moldovenești de concentrat de mere au procesat aproximativ 280 de mii de tone, în condițiile unei recolte totale de circa 414 mii de tone. În anii cu recolte mari, industria a procesat și peste 300 de mii de tone de mere.

Potrivit reprezentantului asociației, capacitatea nominală a fabricilor nu este singurul factor important, ci și ritmul în care materia primă ajunge la procesare pe parcursul sezonului. În prezent, fabricile pot prelua aproximativ 5-6 mii de tone de mere pe zi. Dacă livrările ar fi constante în decurs de aproximativ 100 de zile, capacitatea teoretică de procesare ar putea ajunge la circa 500 de mii de tone.

La începutul lunii septembrie, liniile de producție ale fabricilor de conserve sunt utilizate la aproximativ 50-60%, un nivel ușor mai redus decât în aceeași perioadă a anului trecut. Una dintre explicații ar putea fi faptul că recoltarea în masă a soiurilor de mere de toamnă a început ceva mai târziu în acest an.

În luna august, merele industriale erau cumpărate „în livadă” cu 2,3-2,5 lei/kg, iar la poarta fabricilor prețul ajungea la 2,60-2,75 lei/kg, inclusiv TVA. Nivelul este ușor mai mare decât la începutul sezonului precedent. În același timp, fermierii moldoveni se confruntă cu majorarea costurilor pentru pesticide, îngrășăminte, forță de muncă, transport, sortare și depozitare. Acest lucru determină așteptări privind creșterea prețurilor de achiziție atât pentru merele destinate consumului, cât și pentru cele industriale.

Piața regională este caracterizată de volume mari de producție. În Ucraina, recolta de mere este estimată cu 15% mai mare decât anul trecut, iar în Turcia – cu aproximativ 104%. O parte din aceste volume va ajunge la procesare. În prezent, o tonă de concentrat de mere costă circa 1 300-1 400 de euro în UE, față de 1 100-1 200 de euro în Turcia și China. Prețul concentratului european este cu aproximativ 30% mai mic decât în august 2025. La sfârșitul lunii august, merele industriale se vindeau cu aproximativ 0,06 euro/kg în China, 0,07-0,09 euro/kg în Turcia și 0,12-0,13 euro/kg în Polonia.

Cererea pentru mere cu aciditate ridicată se menține, în special din cauza înghețurilor din Polonia, însă odată cu creșterea procesării soiurilor de toamnă, acest avantaj de preț s-ar putea reduce.