Curs valutar
  • EUR
    20.1616
    0.1577%
  • USD
    18.1049
    0.8788%
  • RUB
    0.2185
    0.8238%
  • RON
    3.7719
    0.1405%
  • UAH
    0.3994
    1.2268%

Toate știrile

12 noiembrie 2026

Numirea unui procuror general cu mandat deplin ar putea dura mai mult de șase luni – avertizarea președintelui CRJM

27 Mai 2025, 11:10
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
27 Mai 2025, 11:10 // Actualitate //  Realitatea.md

Procesul de numire a unui nou procuror general cu mandat deplin ar putea dura mai mult de șase luni, avertizează președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Ilie Chirtoacă. După desemnarea unui procuror general interimar de către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), urmează lansarea unui nou concurs și parcurgerea procedurii obligatorii de vetting – un proces de durată, ce riscă să lase Procuratura Generală într-un interimat prelungit, într-un an electoral, scrie moldova1.md.

„Potrivit estimărilor anterioare, (n.r. procedura) durează cel puțin trei luni – asta dacă sunt candidați. Mai adăugăm și faptul că cel care câștigă șefia procuraturii, trebuie să treacă prin procesul de vetting. Conform statisticilor, durează cel puțin șase luni. De asta prognozele sunt destul de sumbre, decât dacă la această poziție este identificată o persoană care deja a trecut vettingul. Eșichierul oamenilor care au trecut deja prin această procedură este foarte mic. Prognozele sunt că acest interimat va dura, decât dacă s-a identificat deja o candidatură din sistem”, explică Chirtoacă.

Deși CSP a anunțat că în termen de cinci zile va desemna un procuror general interimar și va iniția un nou concurs pentru funcția cu mandat deplin, expertul consideră că întârzierea numirii ar putea afecta capacitatea instituției de a reacționa eficient la provocările din perioada electorală. „Faptul că acum, practic, mergem la pasul întâi înseamnă stagnare”, motiv pentru care „trebuie să existe o mobilizare.”

Chirtoacă menționează că, deși un procuror interimar are aceleași competențe legale, lipsa unui mandat stabil reduce gradul de asumare și afectează conducerea sistemului.

„Va fi un interimat. Sperăm că va fi pentru foarte puțin timp. Dar, dacă ne uităm în legile cu privire la procuratură, un procuror interimar are aceleași competențe și ar putea face la fel de mult. Însă, nu are această stabilitate a mandatului de șapte ani. Lipsa unui procuror plenipotențiar, din experiența ultimilor ani, înseamnă mai puțină asumare. Aici este marea problemă, pentru că avem alegeri, fenomenul corupției politice și electorale, un război la graniță, dezinformare. Lumea așteaptă, cel puțin cere inclusiv de la procurorul general. Chiar dacă nu este cel care instrumentează dosare, el este cel care organizează un sistem. Și ca acest sistem să funcționeze bine, este nevoie de leadership”, a mai adăugat Ilie Chirtoacă, potrivit moldova1.md.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că luni, 26 mai 2025, Procurorul General, Ion Munteanu a depus cererea de demisie, au comunicat reprezentanții Procuraturii pentru redacția realitatea.md. Tot luni, Președinția Republicii Moldova a publicat decretul semnat de președinta Maia Sandu la 23 mai curent, privind numirea lui Munteanu în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

VIDEO Ion Munteanu, noul judecător al Curţii Supreme de Justiție a depus jurământul

Realitatea Live

11 Nov. 2026, 22:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
11 Nov. 2026, 22:40 // Slider //  Ana Panaguța

Un posibil summit între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar putea deveni unul dintre cele mai importante evenimente diplomatice ale anului. Planul se lovește însă de neînțelegeri între Washington și Beijing: în timp ce Trump vrea discuții directe și libere, liderul chinez insistă asupra unui format strict controlat. În spatele disputei se află mize majore, de la războiul din Ucraina și controlul armamentului nuclear până la viitorul ordinii mondiale, informează adevărul.ro.

Beijingul dorește o reuniune strict organizată, cu declarații pregătite în avans și puțin spațiu pentru discuții spontane. Administrația Trump preferă însă un format mai liber, care să le permită celor trei lideri să poarte un dialog direct.

China încearcă să evite imprevizibilul, în timp ce Statele Unite insistă asupra unui format mai flexibil pentru o eventuală întâlnire trilaterală între liderii american, chinez și rus.

Potrivit publicației The Wall Street Journal (WSJ), Beijingul dorește ca summitul să se desfășoare după un scenariu stabilit în prealabil. Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar urma să citească declarații pregătite dinainte, iar posibilitatea unor discuții libere ar fi limitată.

Administrația președintelui american Donald Trump susține, în schimb, un format mai deschis, care să le permită celor trei lideri să facă schimb de opinii. Întâlnirea ar putea avea loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat în China pentru 18–19 noiembrie.

Diferențele dintre Washington și Beijing în privința formatului și agendei ridică semne de întrebare asupra șanselor ca reuniunea să aibă loc, deși Statele Unite, China și Rusia și-au exprimat disponibilitatea de a lua în calcul o asemenea întâlnire.

Controlul armamentului nuclear, un punct sensibil

Donald Trump a transmis clar că dorește să discute despre controlul armelor nucleare.

China deține un arsenal nuclear mult mai mic decât Statele Unite și Rusia, însă îl extinde rapid. Beijingul a manifestat de multă vreme reticență față de negocierile privind limitarea armamentului nuclear.

Duminică, 8 noiembrie, Trump și-a exprimat speranța că, în cadrul unei întâlniri cu Xi Jinping și Vladimir Putin, vor putea fi abordate „numeroase subiecte, inclusiv denuclearizarea”.

Pentru China, participarea la negocieri trilaterale privind controlul armamentului ar putea însă consacra o situație de inegalitate între arsenalele nucleare, în avantajul Washingtonului și Moscovei. Un asemenea rezultat este inacceptabil pentru Xi Jinping, care conduce cel mai amplu program de extindere a arsenalului nuclear chinez din istoria țării.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul nu va accepta să participe la astfel de negocieri.

Ultimul mare acord privind armele nucleare dintre Statele Unite și Rusia, cunoscut drept Noul START (START III), a expirat în februarie anul acesta. În consecință, cele mai mari două arsenale nucleare din lume au rămas, pentru prima dată după decenii, în afara unui acord care să le limiteze.

Administrația Trump a susținut că orice viitor acord de control al armamentului nuclear ar trebui să includă și China, al cărei arsenal se extinde într-un ritm mai rapid decât cele american și rus.

Miza Rusiei și poziția Beijingului

Apelul lui Vladimir Putin pentru organizarea unei întâlniri trilaterale ar putea urmări valorificarea unei eventuale relaxări a poziției lui Trump față de Kremlin.

Potrivit analizei citate de WSJ, liderul rus ar putea încerca să obțină, cu sprijinul Chinei, progrese în direcția încheierii războiului împotriva Ucrainei în condiții favorabile Moscovei, fără participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul este dispus să accepte o reuniune în trei, dar numai dacă aceasta este pregătită în detaliu. China dorește o agendă convenită în prealabil și un rezultat stabilit înaintea întâlnirii.

Beijingul ar fi dispus să discute despre Ucraina și alte subiecte importante în acest cadru. În lipsa unei pregătiri prealabile, însă, China ar prefera organizarea unor întâlniri bilaterale separate.

Un oficial de rang înalt din administrația Trump a afirmat că Xi Jinping pare să evite dialogurile spontane cu omologii săi. Această insistență asupra unui format strict controlat ridică întrebări cu privire la disponibilitatea liderului chinez de a participa la discuții directe, a adăugat reprezentantul american.

Surse apropiate Beijingului, citate de WSJ, susțin că Xi ar dori să creeze imaginea unei întâlniri trilaterale istorice, cu fotografii oficiale, declarații comune și un puternic impact propagandistic, fără a-și asuma riscul unor discuții imprevizibile.

De ce evită Xi Jinping discuțiile spontane

Kurt Campbell, fost adjunct al secretarului de stat al SUA, consideră că o asemenea întâlnire ar implica riscuri importante pentru liderul chinez.

„Cred că, pentru Xi, este o situație foarte riscantă și extrem de imprevizibilă. Beijingul ar prefera să își gestioneze separat relațiile cu Washingtonul și Moscova, obținând avantaje de la fiecare”, a declarat Campbell.

Preferința Chinei pentru discursuri pregătite și rostite pe rând este în concordanță cu practicile sale diplomatice obișnuite.

Întâlnirile lui Xi Jinping cu liderii străini sunt, de regulă, planificate cu mare atenție, uneori până la nivel de minut. Subiectele sunt stabilite dinainte, iar spațiul pentru spontaneitate este redus.

Această prudență este cu atât mai pronunțată în contextul pregătirilor pentru o amplă schimbare a conducerii Partidului Comunist Chinez, la cel de-al 21-lea Congres, programat pentru sfârșitul anului 2027. Se estimează că Xi va numi atunci o nouă generație de colaboratori loiali în funcțiile de conducere.

Potrivit surselor WSJ apropiate Beijingului, în timp ce Xi gestionează epurări politice, numiri în funcții-cheie și problema succesiunii, o întâlnire cu Trump și Putin desfășurată într-un format necontrolat reprezintă exact genul de variabilă imprevizibilă pe care China dorește să o evite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!