Procesul de numire a unui nou procuror general cu mandat deplin ar putea dura mai mult de șase luni, avertizează președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Ilie Chirtoacă. După desemnarea unui procuror general interimar de către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), urmează lansarea unui nou concurs și parcurgerea procedurii obligatorii de vetting – un proces de durată, ce riscă să lase Procuratura Generală într-un interimat prelungit, într-un an electoral, scrie moldova1.md.

„Potrivit estimărilor anterioare, (n.r. procedura) durează cel puțin trei luni – asta dacă sunt candidați. Mai adăugăm și faptul că cel care câștigă șefia procuraturii, trebuie să treacă prin procesul de vetting. Conform statisticilor, durează cel puțin șase luni. De asta prognozele sunt destul de sumbre, decât dacă la această poziție este identificată o persoană care deja a trecut vettingul. Eșichierul oamenilor care au trecut deja prin această procedură este foarte mic. Prognozele sunt că acest interimat va dura, decât dacă s-a identificat deja o candidatură din sistem”, explică Chirtoacă.

Deși CSP a anunțat că în termen de cinci zile va desemna un procuror general interimar și va iniția un nou concurs pentru funcția cu mandat deplin, expertul consideră că întârzierea numirii ar putea afecta capacitatea instituției de a reacționa eficient la provocările din perioada electorală. „Faptul că acum, practic, mergem la pasul întâi înseamnă stagnare”, motiv pentru care „trebuie să existe o mobilizare.”

Chirtoacă menționează că, deși un procuror interimar are aceleași competențe legale, lipsa unui mandat stabil reduce gradul de asumare și afectează conducerea sistemului.

„Va fi un interimat. Sperăm că va fi pentru foarte puțin timp. Dar, dacă ne uităm în legile cu privire la procuratură, un procuror interimar are aceleași competențe și ar putea face la fel de mult. Însă, nu are această stabilitate a mandatului de șapte ani. Lipsa unui procuror plenipotențiar, din experiența ultimilor ani, înseamnă mai puțină asumare. Aici este marea problemă, pentru că avem alegeri, fenomenul corupției politice și electorale, un război la graniță, dezinformare. Lumea așteaptă, cel puțin cere inclusiv de la procurorul general. Chiar dacă nu este cel care instrumentează dosare, el este cel care organizează un sistem. Și ca acest sistem să funcționeze bine, este nevoie de leadership”, a mai adăugat Ilie Chirtoacă, potrivit moldova1.md.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că luni, 26 mai 2025, Procurorul General, Ion Munteanu a depus cererea de demisie, au comunicat reprezentanții Procuraturii pentru redacția realitatea.md. Tot luni, Președinția Republicii Moldova a publicat decretul semnat de președinta Maia Sandu la 23 mai curent, privind numirea lui Munteanu în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

VIDEO Ion Munteanu, noul judecător al Curţii Supreme de Justiție a depus jurământul

#Ilie Chirtoaca #proceduri #procuror general

Petru Iarmaliuc a promovat evaluarea externă a integrității etice și financiare, în timp ce Comisia de evaluare a propus nepromovarea acesteia în cazul lui Lilian Lungu, procuror suspendat din funcție în cadrul Procuraturii Anticorupție.

Completul A de evaluare a constatat că Iarmaliuc, în prezent procuror delegat la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), întrunește criteriile de integritate prevăzute de lege. Evaluarea a vizat activitatea sa anterioară în cadrul Procuraturii Anticorupție.

În cazul lui Lilian Lungu, Comisia a propus nepromovarea evaluării externe, deoarece acesta nu a prezentat în termen declarațiile de avere și interese personale, lista persoanelor apropiate și chestionarul de etică.

Rapoartele celor doi procurori au fost transmise Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), care urmează să le examineze și să adopte hotărârile privind rezultatele evaluării.

Rapoartele integrale vor fi publicate pe pagina oficială a Comisiei după expirarea termenului de contestare a hotărârilor CSP sau, dacă acestea vor fi contestate, după pronunțarea deciziilor Curții Supreme de Justiție. Publicarea va avea loc în cel mult trei zile, cu respectarea dreptului la viață privată al persoanelor vizate.