Domeniul Tarry stone, cândva deținut de Charles Spencer, fratele prințesei Diana, este din nou scos la vânzare. Include căsuța în care Prințesa Diana și-a căutat refugiu cândva, scrie focus.de.

În 1997, cu doar câteva luni înainte de moartea sa, prințesa Diana l-a întâlnit pe Nelson Mandela la reședința oficială Genadendal din Africa de Sud. A stat într-o căsuță din Cape Town, care i-a servit drept refugiu. Casa face parte din domeniul Tarry stone, deținut cândva de fratele ei, Charles Spencer, care a vândut-o pentru prima dată în 2000.

Domeniul și-a schimbat proprietarul de mai multe ori de atunci și este deținut în prezent de o familie franceză. Este din nou la vânzare, potrivit unui anunț.

Proprietatea este listată la aproximativ nouă milioane de dolari (aproximativ opt milioane de euro). Dispune de nouă dormitoare și nouă băi, o bucătărie, două livinguri și o sufragerie. Terenul de 8.759 de metri pătrați include, de asemenea, mai multe garaje, o piscină, un teren de tenis și o sală de sport.

„Căsuța a fost amenajată de contele Spencer (numele aristocratic al lui Charles Spencer) exclusiv pentru Diana și nimeni altcineva nu locuia acolo. Era locul privat și sigur al surorii sale”, a declarat o sursă din Tarry stone pentru GB News. Căsuța a fost renovată, „dar dormitorul ei este încă în așa cum era”, a adăugat sursa citată.

Prințesa Diana a găsit refugiu în căsuța din Cape Town după divorțul de prințul Charles (actualmente regele Charles al III-lea). Fiii ei, prințul William și prințul Harry, au vizitat-o și ei în 1996.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Africa de Sud #casa de vacanta #printesa Diana

Peste 32 de milioane de lei, alocați de stat pentru achitarea investiției în complexul Arena Chișinău, au fost utilizați pentru acoperirea cheltuielilor curente, deși aveau o altă destinație. Totodată, mobilierul și echipamentele în valoare de aproape 99 de milioane de lei au fost înregistrate ca parte a clădirilor, în loc să fie evidențiate separat. Constatările se regăsesc într-un raport al Curții de Conturi, examinat de Comisia parlamentară pentru control al finanțelor publice, transmite IPN.

Șefa adjunctă a Direcției generale de audit, Ana Diaconu, a declarat că în perioada 2018-2025, statul a alocat circa 607 milioane de lei pentru rambursarea investiției, dintre care 573,9 milioane au fost achitate partenerului privat. Diferența de 32,8 milioane de lei, provenită din fluctuațiile cursului valutar, a fost folosită pentru cheltuielile curente ale complexului.

Auditul a mai constatat că inventarierea generală a patrimoniului nu a fost efectuată în 2023 și 2024, iar cea din 2025 nu a respectat integral cerințele legale. Au fost identificate și neclarități privind un teren de 1,67 hectare, inclus în capitalul social al societății, dar înregistrat ca proprietate a Agenției Proprietății Publice.

În 2024, Arena Chișinău a înregistrat pierderi de 33,9 milioane de lei, la venituri de 26 de milioane și cheltuieli de 59,9 milioane de lei. Aproape 59% din cheltuieli au reprezentat amortizarea patrimoniului. Închirierea patinoarului în perioada 2023-2024 a generat cheltuieli de 869,8 mii de lei, în timp ce veniturile au fost de doar 395,5 mii de lei.

Nereguli au fost depistate și la salarizare. Auditorul menționează că în perioada 2024-2025, au fost acordate stimulente de 428,6 mii de lei fără documentele obligatorii. Salariul viceadministratorului a fost cu 9,3 mii de lei mai mare decât cel al administratorului, ceea ce a generat cheltuieli neregulamentare de 141,3 mii de lei.

Administratorul Arenei Chișinău, Sergiu Stanciu, a declarat că instituția funcționează în regim de autogestiune, iar cheltuielile curente sunt acoperite din venituri proprii. Acesta a precizat că tarifele de închiriere au fost ajustate în septembrie 2023, salariul viceadministratorului a fost revizuit, documentele interne au fost corectate, iar procedurile de achiziție îmbunătățite. Totodată, situația privind utilizarea terenului pentru ATV-uri a fost reglementată.

Pentru remedierea neregulilor, Curtea de Conturi a formulat 13 recomandări. Potrivit instituției, două au fost implementate integral, trei parțial, iar opt au rămas neimplementate. Termenul-limită pentru realizarea acestora este aprilie 2027.