În contextul apropierii alegerilor parlamentare din Republica Moldova, în spațiul public reapar figuri controversate, cum ar fi consilierul municipal din Bălți, Maxim Moroșan, liderul organizației teritoriale a Partidului Socialiștilor. Potrivit unei investigații NordNews.md, numele acestuia este asociat cu multiple scandaluri și legături cu persoane din lumea interlopă. Surse media amintesc faptul că Moroșan a fost anterior menționat în legătură cu Grigori Karamalak, cunoscut drept „Bulgarul”, un interlop căutat de autoritățile moldovene și refugiat în Rusia. Acesta este vizat în mai multe dosare penale, inclusiv pentru crimă organizată, șantaj, răpiri și omoruri.

Recent, Moroșan a apărut într-un videoclip alături de propagandista pro-Kremlin Diana Panchenko, originară din Ucraina, acuzată de autoritățile de la Kiev de trădare de patrie. Potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Panchenko a desfășurat activități media subordonate intereselor ruse, în special prin rețele afiliate lui Viktor Medvedciuk.

În videoclip, cei doi vorbesc despre „ajutor oferit oamenilor”, fără a oferi detalii concrete. În paralel, Panchenko se plânge de facturile mari din Moldova, în timp ce publică imagini din Dubai, fapt ce a stârnit suspiciuni privind sursele sale de finanțare.

Publicația NordNews.md ridică întrebări legate de proveniența fondurilor pe care Panchenko le folosește în activitatea ei din Moldova, sugerând o posibilă reactivare a metodelor folosite anterior de oligarhul fugar Ilan Șor – metode ce vizau exploatarea sărăciei în scop electoral.

Expertul Watchdog Andrei Curăraru atrage atenția că ar putea fi vorba despre o „nouă schemă”, similară celor asociate anterior cu ONG-ul sancționat „Eurasia”, prin care s-ar încerca readucerea „banilor lui Șor” în Republica Moldova.

Activitatea Dianei Panchenko în spațiul public moldovenesc s-a intensificat după plecarea acesteia din Ucraina. Ea și-a șters postările pro-ucrainene și și-a schimbat radical discursul, promovând în prezent mesaje aliniate intereselor Federației Ruse, cu o direcționare clară spre publicul din Republica Moldova.

Potrivit NordNews.md, metodele de promovare ale Panchenkăi sunt discutabile: numeroase comentarii de susținere de pe rețelele sociale provin de la conturi suspecte, fără activitate anterioară, create în ziua publicării videoclipurilor, ceea ce indică un posibil trafic artificial și utilizarea de boți.

Panchenko promovează ideea că Moldova ar urma „drumul Ucrainei” și s-ar afla „în pragul unui război” – o retorică des întâlnită în propaganda pro-rusă, menită să inducă panică și neîncredere în autoritățile naționale.

Asocierea lui Maxim Moroșan cu astfel de figuri și mesaje alimentează suspiciuni privind existența unei campanii coordonate de influență, cu miză politică. Moroșan conduce și organizația „Eu sunt bălțean”, cunoscută pentru acțiuni publice controversate.

NordNews.md mai relatează că a încercat să obțină un punct de vedere din partea lui Moroșan, însă reprezentanții acestuia au comunicat că se află într-o deplasare oficială și nu poate răspunde momentan. Realitatea.md oferă dreptul la replică, cu publicarea într-un nou articol și actualizarea acestuia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri parlamentare #Ilan Șor

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.