În trimestrul IV al anului 2024, băncile din Republica Moldova au plasat în bănci străine active în valoare de 11,317 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 6,6% din totalul activelor bancare. Comparativ cu trimestrul precedent, această valoare a înregistrat o scădere de 9,6%, reflectând o tendință de concentrare a plasamentelor în bănci din Germania, Franța, Italia, SUA și Austria. Volumul brut al acestor plasamente a atins 9,349 miliarde de lei, adică 82,6% din totalul plasamentelor externe, scrie Bani.md cu referire la datele Băncii Naționale a Moldovei (BNM).

Băncile de importanță sistemică (maib, OTP, Moldindconbank și Victoriabank) din Moldova au demonstrat o diversificare mai mare a portofoliilor de plasamente interbancare, spre deosebire de băncile medii și mici, care au preferat concentrarea resurselor în cel mult 5 bănci străine, în unele cazuri chiar în doar 4 bănci.

Prezența unui sold semnificativ al plasamentelor interbancare externe reflectă o abordare prudentă în gestionarea riscurilor prin orientarea spre instituții cu rating înalt, dar expune totodată băncile moldovenești la factori de risc externi precum volatilitatea valutară și instabilitatea politică în jurisdicțiile străine.

La finalul anului 2024, băncile din Moldova au atras 1,197 miliarde lei de la instituțiile financiare internaționale BEI, BERD, CEB, dar și la Banca Comercială Română.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bani #BNM

Republica Moldova are aproximativ 180 de acorduri de cooperare tehnico-militară cu alte state, inclusiv cu Rusia și Belarus. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în contextul controverselor apărute după semnarea unui acord similar cu Ucraina.

„Noi avem vreo 180 de acorduri de colaborare tehnico-militară. Vă dați seama, 180 de țări? (…) Noi avem astăzi un tratat de cooperare tehnico-militară cu Rusia. Ar suna un pic paradoxal, dar noi l-am semnat încă în 1996–1998, ceva de genul acesta. Cu Belarus, de asemenea”, a declarat Igor Grosu joi, 29 octombrie.

Șeful Legislativului a criticat încercările de a transforma acordul cu Ucraina într-un motiv de scandal. El a comentat și cererea primarului Capitalei, Ion Ceban, ca documentul să fie făcut public.

„Toate aceste acorduri ajung să fie publicate. Da, este procesul, transparența procesului decizional. Lumea îl vede”, a explicat Grosu.

Acordul dintre Republica Moldova și Ucraina a fost semnat la 26 octombrie, la Kiev, în timpul vizitei premierului Vasile Tofan. Documentul a fost semnat de ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, și omologul său ucrainean, Yevhenii Khmara, în prezența celor doi premieri.

Autoritățile de la Chișinău susțin că înțelegerea va permite Republicii Moldova să preia experiența Ucrainei în utilizarea tehnologiilor moderne, inclusiv în monitorizarea spațiului aerian și gestionarea amenințărilor aeriene. Necesitatea cooperării este explicată prin incidentele înregistrate de la începutul războiului din țara vecină, când rachete și drone rusești au survolat ilegal sau au căzut pe teritoriul Republicii Moldova.

Ministerul Apărării a precizat că acordul este unul strict tehnico-militar și nu obligă Republica Moldova să acorde asistență militară directă unui stat aflat în război.

Opoziția parlamentară a criticat însă semnarea documentului și a cerut publicarea lui integrală, precum și audierea de urgență a conducerii Guvernului în Parlament. Reprezentanții acesteia susțin că acordul ar putea implica Republica Moldova într-o țintă a atacurilor.