Tot mai mulți tineri din Generația Z visează la un loc de muncă unde șeful nu este o persoană, ci o inteligență artificială. Un sondaj realizat de platforma EduBirdie a scos la iveală o realitate surprinzătoare: 1 din 10 angajați tineri ar prefera ca managerul lor să fie înlocuit de un AI, scrie Cancan.md.

Motivul? Inteligențele artificiale, precum ChatGPT sau Gemini, sunt percepute ca fiind mai politicoase, mai obiective și, paradoxal, mai „umane” decât liderii reali din companii.

Aproape 70% dintre respondenți au recunoscut că deja sunt politicoși cu ChatGPT – „just in case”. Tinerii speră ca, într-o zi, acest AI să devină noul lor superior ierarhic.

Printre explicațiile oferite de participanți se numără faptul că un șef AI nu discriminează, nu abuzează de poziție și nu creează un mediu de lucru toxic.

Unii au mers chiar mai departe, spunând că un astfel de manager virtual nu le va face avansuri indecente și nu îi va intimida.

Totuși, dorința lor nu este despre tehnologie, ci despre un semnal de alarmă: liderii actuali sunt percepuți drept epuizați, incoerenți și uneori toxici.

Avery Morgan, Chief Human Resources Officer la EduBirdie, atrage atenția că această dorință de „automatizare” a conducerii semnalează lipsa de empatie și comunicare în mediile de lucru actuale.

Ironia este că exact ceea ce ne face umani – inteligența emoțională, creativitatea, echitatea – este ceea ce tinerii nu mai simt la managerii lor.

Specialiștii recomandă liderilor să își dezvolte abilitățile soft și să creeze un spațiu sigur pentru feedback real, nu doar simulacre de echipe „ca o familie”.

În cazurile grave, Gen Z este sfătuită să semnaleze abuzurile la HR, să documenteze totul și, dacă nu există sprijin, să plece. Sănătatea mintală este mai importantă decât orice titlu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#angajati #roboti

Tariful la gazele naturale ar putea fi din nou pus sub presiune, în condițiile în care prețurile de pe piețele internaționale se mențin ridicate, iar Energocom ar putea să acumuleze devieri tarifare negative, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, care a precizat că orice ajustare a tarifului este de competența Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică.

„De ajustarea tarifului se ocupă ANRE. Vedem și singuri evoluția prețului la gazele naturale la bursă”, a declarat Junghietu.

Potrivit ministrului, o parte dintre devierile tarifare acumulate de Energocom au fost deja incluse în tariful actual, însă compania ar putea continua să înregistreze pierderi dacă prețurile de achiziție rămân ridicate.

„În ceea ce privește devierile tarifare ale Energocom, o parte dintre acestea au fost incluse în noul tarif, dar pe măsură ce prețurile se mențin la un nivel ridicat în ultima perioadă, Energocom va acumula devieri negative”, a explicat ministrul.

Junghietu nu a exclus astfel o nouă majorare a tarifului, dar a subliniat că evoluția din perioada de iarnă va fi decisivă.

„Dacă în iarnă se va atesta o diminuare a prețului de achiziție, poate exista o echilibrare”, a spus acesta.

Ministrul a atras atenția și asupra situației din Strâmtoarea Ormuz, afirmând că, atât timp cât fluxurile de gaze naturale din Golf sunt afectate, presiunea asupra pieței mondiale va continua.

„Atâta timp cât nu este soluționată situația din Ormuz, pentru ca cele circa 20% din gazele naturale din Golf să ajungă pe piața mondială, o să existe o presiune pe piața mondială a gazului”, a declarat Dorin Junghietu.

Săptămâna trecută, președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirma săptămâna trecută că tariful la gaz ar putea depăși 22 de lei pentru un metru cub.

Ultima majorare a fost aprobată de ANRE la mijlocul lunii august, când regulatorul a stabilit un tarif de 20,30 lei pentru un metru cub, cu peste 40% mai mare decât nivelul anterior.