Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a decis vineri, 30 iulie, cu vot unanim majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 1,0 puncte procentuale până la 3,65 la sută anual. Instituția anunță că se vor mări cu 1,0 puncte procentuale ratele de dobândă la creditele și la depozitele overnight – până la 6,15 și, respectiv, până la 1,15 la sută anual. Totodată, BNM precizează că nivelul rezervelor obligatorii rămâne același.

Prognoza actualizată a indicat riscul ieșirii inflației peste limita superioară a intervalului de variație al țintei în contextul proinflaționist al mediului extern pronunțat care este marcat de recuperarea mai rapidă decât s-a anticipat a economiei mondiale și a principalilor parteneri de comerț extern ai Republicii Moldova, alături de persistența cotațiilor înalte la petrol, materii prime și produse alimentare.

În același timp, presiunile inflaționiste sunt susținute și de cererea agregată internă, care este alimentată de recuperarea consumului populației pe fundalul creșterii salarizării în economie, a volumului creditelor noi acordate și a transferurilor de mijloace bănești în favoarea persoanelor fizice.

Potrivit datelor operative pentru aprilie-mai a.c. se conturează o recuperare a activității economice la nivelul de până la pandemie. În comparație cu luna mai 2019 se atestă o sporire a producției industriale (+4,4 la sută), a cifrei de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de comerț cu amănuntul (+24,3 la sută) și a cifrei de afaceri cu servicii prestate populației (+40,6 la sută), precum și a importului de bunuri și servicii (+13,3 la sută).

Astfel, procesul inflaționist va fi persistent și nu va avea un caracter temporar. În aceste condiții, este imperioasă conlucrarea autorităților pentru a sincroniza politicile macroeconomice, în special, politica fiscală și cea monetară.

#Banca Nationala #BNM #inflatia

Bulgaria va avea pentru prima dată o femeie în funcția de președinte. Iliana Iotova a câștigat turul al doilea al alegerilor prezidențiale, potrivit rezultatelor preliminare ale sondajelor realizate la ieșirea de la urne. Candidata, cunoscută pentru poziția favorabilă dialogului cu Moscova și opoziția față de sprijinul militar pentru Ucraina, ar fi obținut între 50,7% și 52,5% din voturi.

Contracandidatul său, Andrey Gyurov, susținut de forțele prooccidentale, a acumulat între 43,4% și 44% din sufragii, potrivit exit-poll-urilor.

În vârstă de 62 de ani, Iliana Iotova este fostă jurnalistă și fostă membră a Parlamentului European. Ea este o apropiată a fostului președinte Rumen Radev, care a părăsit funcția în acest an pentru a participa la alegerile parlamentare. Iotova a preluat interimar atribuțiile de șef al statului la începutul anului.

Scrutinul s-a desfășurat într-un context tensionat pentru securitatea regională, după o serie de atacuri cu drone asupra unor nave comerciale din Marea Neagră, în apropierea coastei Bulgariei. În urma incidentelor, 21 de persoane au fost date dispărute. Autoritățile bulgare suspectează o legătură cu războiul din Ucraina, însă nu au prezentat dovezi clare privind implicarea Rusiei. Ambasadorul rus a fost convocat pentru explicații.

În campania electorală, cei doi candidați au avut poziții diferite privind războiul din Ucraina și relațiile cu Moscova. Iotova a susținut că pacea poate fi obținută doar prin negocieri și a pledat pentru o Bulgarie puternică în cadrul Uniunii Europene. De cealaltă parte, Andrey Gyurov a cerut o poziție mai fermă față de Rusia și a insistat că Moscova trebuie să oprească agresiunea împotriva Ucrainei.

Bulgaria, țară membră a Uniunii Europene și NATO, este divizată de mai mulți ani în privința relațiilor cu Rusia, cu care are legături istorice apropiate.

Prezența la vot a fost de doar 23% în primul tur, desfășurat pe 25 octombrie, când Iotova a obținut 35% din sufragii, iar Gyurov – 32%.

Victoria Ilianei Iotova marchează o premieră în istoria țării: aceasta va fi prima femeie aleasă în funcția de președinte al Bulgariei.