Termoelectrica respinge acuzațiile despre presupusele conflicte de interese pe care le-ar avea directorul întreprinderii, Iurie Razlovan. Este vorba despre informațiile prezentate într-un material publicat de NordNews și preluat de Realitatea, care relatează că funcționarul ar fi fost denunțat la Ministerul Energiei de subalterni și că ar fi participat la trucarea unor licitații.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Replica Termoelectrica

„În anul 2024, de către „TERMOELECTRICA” S.A. au fost achiziționate țevi din oțel și inox în baza contractelor semnate cu mai mulți operatorii economici. Potrivit legislației în vigoare, în cadrul „Termoelectrica” S.A. achizițiile se desfășoară pe platformă publică, în condiții transparente, cu respectarea cadrului normativ. Procurarea bunurilor poate fi urmărită pe site-ul www.achizitii.md. În anul 2024, conform datelor totalizatoare, au fost executate lucrări de reparație a rețelelor termice (compartimentul Distribuție) în valoare de cca 111 mil lei.

Vă comunicăm că în cadrul „Termoelectrica” S.A. toate achizițiile se desfășoară pe platforma electronică menționată mai sus, în condiții transparente. Procurarea bunurilor și serviciilor/lucrărilor este ghidată de principiul: cu cât mai multe companii participă la concursurile de achiziții pe platforma online, cu atât mai mare este concurența între companiile participante, astfel „Termoelectrica” S.A. poate selecta din varietatea de oferte pe cele mai avantajoase. Mai mult decât atât, nu poate fi vorba de o relație contractuală sau personală cu compania menționată, având în vedere că, în perioada de activitate a dlui Iurie Razlovan în calitate de Director Tehnic (până în 27/09/2018) , a fost anulată o licitație cu participarea S.C. „TurboEnergy Power” SRL, din motivul neîntrunirii condițiilor contractuale de compania menționată și tot în această perioadă „TurboEnergy Power” a fost inclusă în lista de interdicție. Concomitent, vă informăm că în 2024, „TurboEnergy Power” a participat doar la o licitație organizată de „Termoelectrica” S.A, iar această licitație nu a fost anulată.

Succesiv, vă informăm că, în anul 2018, în legătură cu neexercitarea în termen a obligațiunilor contractuale asumate de către S. C. „TurboEnergy Power” SRL, pentru o perioadă de 3 ani, Compania respectivă a fost inclusă în lista de interdicție a operatorilor economici care prestează servicii şi achiziționează bunuri pentru „Termoelectrica” S. A. Ulterior, după expirarea termenului indicat şi achitarea penalităților conform condițiilor contractuale, S.C. „TurboEnergy Power” SRL a fost exclusă din lista de interdicții.

Infirmăm presupusele informații, cu privire la lipsa a 400 de tone de metal sustras de la depozitul central. În evidența contabilă a întreprinderii, urmare inventarierilor, în perioada anului 2023, a fost înregistrată lipsa a 50 de tone de metal uzat. Pe acest caz au fost inițiate toate procedurile legale de investigație de către instituțiile de drept. Suplimentar, administrația actuală a întreprinderii a cooperat cu organele de drept, iar orice încălcări a legislației vor fi în continuare sancționate conform regulamentelor interne și legislației în vigoare, cu sesizarea organelor competente.

Pentru trimestrul 1 al anului 2025 Societatea înregistrează profit net cca 404,3 mil lei. Valoarea creanțelor constituie cca 1 748,8 mil lei.

Valoarea datoriilor față de „Energocom” S.A. constituie 1 324,1 mil lei, fiind achitate în anul 2025 din datoriile istorice suma de 2,5 mil lei. Valoarea datoriilor față de „Moldovagaz” S.A. constituie 662,5 mil lei.

În legătură cu reducerea statelor de personal, informațiile menționate din nou nu corespund realității și sunt calomnioase în raport cu managementul întreprinderii. Astfel, Vă comunicăm că, după anul 2023, au fost concediate 24 persoane. Salariaților concediați le-au fost achitate toate plățile privind indemnizațiile de concediere garantate conform Codului Muncii al R.M. în sumă de 2,5 mil lei.

Economiile anuale calculate la fondul de salarizare, drept urmare la concedierea angajaților în legătură cu reducerea statelor de personal au constituit cca 14 mil lei.

Menționăm că, la data de 14 august 2023, Consiliul Societății pe Acțiuni ”TERMOELECTRICA” a aprobat noua structură organizatorică a entității (organigrama). Aceasta (noua structură organizatorică) a prevăzut 30 subdiviziuni distincte față de 34 subdiviziuni separate, ca rezultat al optimizării unor subdiviziuni. Respectiv, a avut loc și optimizarea (reducerea) numărului și al statelor de personal în număr de 26 persoane, nicidecum 200 după cum indicați în solicitarea de informație. În acest sens, la data de 15 august 2023, a fost organizată o conferință de presă, în care s-a vorbit despre noua structură organizatorică și diverse aspecte care în cel mai transparent mod au fost prezentate publicului:

https://termoelectrica.md/termoelectrica-s-a-va-avea-o-noua-structura-organizatorica/

https://www.youtube.com/watch?v=3lurJSAK5MM

Prin procedura de preavizare și concediere, ca rezultat al reducerii numărului și al statelor de personal, au fost concediați 22 (douăzeci și doi) salariați (persoane), 4 (patru) salariați au acceptat și s-au transferat (regăsit) în alte funcții vacante existente în cadrul entității.

În ceea ce privește personalul laboratorului Controlul Metalelor, care s-a aflat în cadrul Serviciului Metrologie, actualmente subdiviziune separată, nu a fost vizat (afectat) de procedura de optimizări, iar angajații care au dorit să plece – au demisionat din propria inițiativă, în diferite perioade de timp, fără a avea ceva comun cu perioada nominalizată (de optimizări).

Cumulând cele descrise mai sus, reiterăm faptul, că drept urmare a reducerii numărului și al statelor de personal în cadrul întreprinderi, au fost concediate de fapt 22 (douăzeci și două) persoane, care în majoritate (în special) au făcut parte din personalul aparatului administrativ de conducere și manageri de nivelul II, care nu au acceptat de a fi transferați în alte funcții vacante existente la moment în cadrul entității.

„Termoelectrica” S.A. își exprimă deschiderea totală față de reprezentanții mass-media și publicul larg. Încurajăm reflectarea echilibrată și bazată pe fapte, respingând ferm campaniile de dezinformare menite să afecteze imaginea celei mai mari întreprinderi din sectorul termoenergetic al țării”.

#conflict de interese #Iurie Razlovan #licitatii #replică #termoelectrica

Importurile de ciment ucrainean au crescut pe piața Republicii Moldova, iar producătorii autohtoni reclamă livrări la prețuri care ar prezenta semne de dumping, le reduc vânzările și amenință investițiile în industrie. Disputa capătă și o dimensiune politică. Astfel, în timp ce cimentul ucrainean intră fără măsuri speciale de protecție, Ucraina aplică produselor moldovenești o taxă antidumping de 94,46%, prelungită până în anul 2030.

Datele Serviciului Vamal cu privire la comerțul exterior, consultate de redacție, arată că, în 2025, Republica Moldova a importat din Ucraina aproximativ 339.000 de tone de ciment, în valoare de 394,2 milioane de lei.

Volumul a fost de circa 2,5 ori mai mare decât în 2024, când importurile au constituit aproximativ 134.000 de tone. Comparativ cu 2022, când au fost aduse 89.000 de tone, cantitatea a crescut de aproape patru ori.

În prima jumătate a anului 2026, importurile au ajuns la 122.581 de tone, cu o valoare de 157 de milioane de lei. Volumul este mai mic decât în aceeași perioadă din 2025, dar rămâne de peste două ori mai mare decât cel înregistrat în prima jumătate din 2024.

În datele vamale pentru 2026 figurează patru companii: „M-Crisco”, „Pro Business Group”, „Servprodland” și „Ikssat”.

Producătorii locali susțin că problema nu este doar creșterea cantităților, ci și prețul la care cimentul ucrainean ajunge în Republica Moldova.

Potrivit informațiilor solicitate de BANI.MD Combinatului de Ciment din Rîbnița, în a doua jumătate a anului 2025, prețul mediu al cimentului ucrainean livrat în Moldova a fost de aproximativ 69 de dolari pentru o tonă. În aceeași perioadă, produsul ar fi fost exportat în România cu circa 98 de dolari pentru o tonă.

În prima jumătate din 2026, diferența s-ar fi menținut: aproximativ 72 de dolari pentru o tonă în Moldova, comparativ cu 99 de dolari în România. Astfel, prețul aplicat pieței moldovenești ar fi fost cu 27–30% mai mic.

Datele privind vânzările a doi mari producători ucraineni în 2025, consultate de redacția BANI.MD, indică un preț mediu de circa 69 de dolari pentru cimentul livrat în Moldova, față de 102 dolari în România și aproximativ 104 dolari pe piața ucraineană.

Diferențele respective pot indica existența unor semne economice de dumping, însă constatarea juridică definitivă a acestuia ține de competența autorităților abilitate ale statului.

Pentru aplicarea unor taxe este necesară o investigație oficială, care să compare prețul de export cu valoarea normală a produsului, să ajusteze diferențele de transport, taxe și condiții comerciale și să demonstreze prejudiciul provocat industriei locale.

În Republica Moldova, o investigație antidumping oficială privind importurile de ciment ucrainean nu a fost inițiată până în prezent.

Peste 30 de milioane de dolari, achitate pentru cimentul ucrainean

Miza disputei depășește vânzările celor două fabrici locale. Potrivit estimărilor prezentate de Combinatul de Ciment din Rîbnița, numai în 2025 și în prima jumătate a anului 2026, Republica Moldova a achitat peste 30 de milioane de dolari pentru cimentul importat din Ucraina.

Reprezentanții întreprinderii susțin că, dacă o parte mai mare a acestei cereri ar fi fost acoperită de producătorii locali, banii ar fi putut susține salariile angajaților din industrie, încasările bugetare, comenzile pentru carierele din Republica Moldova, serviciile de transport și alte sectoare legate de producția cimentului.

În această interpretare, problema nu vizează doar pierderea cotei de piață de către anumite întreprinderi, ci și efectele asupra industriei și economiei Republicii Moldova.

Producătorii locali reclamă pierderea pieței

În Republica Moldova funcționează doi mari producători de ciment: Holcim Moldova și Combinatul de Ciment din Rîbnița.

Reprezentanții întreprinderii din Rîbnița susțin că cimentul ucrainean ar fi ajuns să ocupe mai mult de o treime din piața moldovenească. Potrivit companiei, vânzările sale pe piața internă au scăzut cu aproximativ 13% în 2025, iar în prima jumătate din 2026 au fost cu circa 26% mai mici decât în perioada comparabilă din 2024.

Compania avertizează că menținerea tendinței poate determina reducerea capacităților de producție, amânarea investițiilor și creșterea dependenței sectorului construcțiilor de furnizorii externi.

În octombrie și noiembrie 2025, Combinatul de Ciment din Rîbnița a solicitat Guvernului să examineze introducerea unor măsuri în oglindă, precum cote sau taxe aplicate cimentului și clincherului ucrainean. Până în prezent, asemenea măsuri nu au fost adoptate.

Holcim Moldova a confirmat, la rândul său, că a discutat cu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării despre necesitatea unor instrumente „adecvate și proporționale” de apărare comercială. Compania a invocat inclusiv posibilitatea aplicării unor măsuri tarifare sau cantitative asupra importurilor, cu respectarea legislației și a angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova.

Holcim nu a făcut publice datele privind evoluția propriilor vânzări, estimările de piață și impactul financiar, motivând că acestea reprezintă informații comerciale confidențiale.

Piață deschisă într-o singură direcție

Nemulțumirea producătorilor este amplificată de situația de pe piața ucraineană. Din 2019, Ucraina aplică o taxă antidumping de 94,46% cimentului și clincherului provenit din Republica Moldova.

În mai 2025, Comisia interdepartamentală pentru comerț internațional de la Kiev a decis să prelungească măsura pentru încă cinci ani, până în 2030.

Documentul oficial ucrainean arată că, în perioada analizată, anul 2021 și primul trimestru din 2024, nu au existat importuri de ciment moldovenesc în Ucraina. Autoritățile de la Kiev au apreciat însă că eliminarea taxei ar putea conduce la reluarea dumpingului și la prejudicierea producătorilor ucraineni.

Taxa de 94,46% face exporturile moldovenești aproape imposibile din punct de vedere comercial. În același timp, producătorii ucraineni beneficiază de acces la piața Republicii Moldova fără o măsură antidumping echivalentă.

Holcim Moldova afirmă că a cooperat cu autoritățile ambelor țări și a prezentat argumente potrivit cărora nu ar exista temeiuri pentru menținerea restricțiilor ucrainene. Subiectul este discutat în cadrul Comisiei interguvernamentale moldo-ucrainene încă din 2018, însă taxa a rămas în vigoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Guvernul recunoaște problema, dar invocă și prețul ridicat al cimentului local

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, afirmă că autoritățile discută cu Guvernul de la Kiev despre deblocarea exporturilor moldovenești.

„Situația de pe piața cimentului este una complicată. Suntem în discuții cu partea ucraineană pentru deblocarea exporturilor din Republica Moldova în Ucraina la prețuri care vor fi acceptate, în condițiile în care prețul produsului autohton este unul înalt și nu este competitiv”, a declarat ministrul.

Osmochescu a precizat că autoritățile încearcă să obțină revizuirea politicilor comerciale aplicate de Ucraina produselor din Republica Moldova.

Ministrul atrage astfel atenția și asupra nivelului prețurilor cimentului autohton. Totuși, datele prezentate în acest material arată că producătorilor moldoveni li se cere să concureze cu cimentul ucrainean livrat în Republica Moldova la prețuri cu 27–30% mai mici decât în România și sub nivelul de comercializare de pe piața internă a Ucrainei.

Prin urmare, evaluarea competitivității cimentului moldovenesc trebuie raportată și la diferențele semnificative dintre prețurile practicate de furnizorii ucraineni pe cele trei piețe.

Ciment ieftin astăzi, dependență mâine

Importurile ieftine pot avantaja pe termen scurt companiile de construcții și consumatorii, prin reducerea costului materialelor. Riscul apare dacă prețurile mici duc la pierderea capacităților locale de producție.

Într-un asemenea scenariu, Republica Moldova ar deveni dependentă de unul sau de câțiva furnizori externi. O retragere ulterioară a acestora, întreruperea transporturilor sau o majorare bruscă a prețurilor s-ar răsfrânge asupra întregului sector al construcțiilor.

Pe de altă parte, introducerea unor taxe fără o investigație riguroasă ar putea scumpi cimentul și ar afecta proiectele de infrastructură și construcțiile private.

Miza pentru autorități este, prin urmare, găsirea unui echilibru între accesul la ciment la prețuri competitive și păstrarea unei industrii locale capabile să funcționeze și să investească. Datele prezentate de producători oferă motive pentru o evaluare oficială a situației de către autoritățile abilitate și pentru examinarea măsurilor de protecție comercială prevăzute de legislație.

#ciment #Rîbnița #Ucraina