Un nou studiu publicat în revista Heliyon arată că efectele energizante ale cafelei ar putea avea mai puțină legătură cu cofeina și mai mult cu ritualul consumului în sine. Cercetarea, desfășurată în condiții controlate, relevă că și cafeaua decofeinizată produce reacții fiziologice și cognitive similare cu cele provocate de cafeaua cu cofeină, la persoanele care consumă regulat această băutură.
Experimentul a implicat 20 de studenți universitari, bărbați și femei, care consumau zilnic una până la trei cești de cafea. Participanții au fost împărțiți aleatoriu în două grupuri: unul a primit cafea cu cofeină, iar celălalt cafea decofeinizată. Ambele băuturi aveau același aspect, miros și gust, pentru a asigura condiții de orbire dublă.
Cercetătorii au dorit să afle dacă efectele percepute ale cafelei sunt cauzate exclusiv de cofeină sau dacă și așteptările și obiceiurile joacă un rol esențial. Participanții au fost supuși unor teste cognitive și fiziologice înainte și după consum, iar activitatea lor cerebrală a fost monitorizată prin electroencefalografie (EEG).
Rezultatele au fost surprinzătoare. Atât în cazul cafelei cu cofeină, cât și al celei decofeinizate, s-au observat scăderi ale ritmului cardiac și creșteri ale tensiunii arteriale, fără diferențe semnificative între grupuri. Aceste reacții fiziologice sugerează că nu doar cofeina determină aceste efecte.
În ceea ce privește performanțele cognitive, reacțiile au fost asemănătoare în ambele grupuri. La un test de atenție auditivă, timpii de reacție s-au îmbunătățit ușor pentru toți participanții, dar diferența a fost semnificativă doar în cazul grupului care a primit cofeină. Acest lucru indică o posibilă influență a cofeinei asupra vitezei de procesare, dar și un posibil efect placebo la consumatorii obișnuiți.
Activitatea cerebrală a oferit cele mai clare diferențe. Grupul care a consumat cafea cu cofeină a prezentat modificări semnificative în undele cerebrale asociate cu vigilența și procesarea informației, în special o scădere a puterii undelor alfa, indicator al creșterii atenției.
Autorii studiului consideră că aceste reacții condiționate pot explica de ce și cafeaua decofeinizată pare să aibă efecte stimulante la cei care consumă frecvent această băutură. Ritualul de a bea cafea, împreună cu așteptările formate în timp, ar putea activa mecanisme psihologice și fiziologice similare cu cele declanșate de cofeină.
Cu toate acestea, cercetarea are limitări, inclusiv un eșantion redus și exclusiv format din consumatori obișnuiți de cafea. De asemenea, cafeaua decofeinizată conține urme de cofeină și alți compuși activi, care ar putea contribui la efectele observate.
Studiul deschide calea pentru cercetări viitoare privind influența obiceiurilor și percepțiilor asupra răspunsurilor fiziologice și cognitive. Autorii propun extinderea cercetărilor către populații mai diverse și utilizarea unor metode analitice avansate, precum învățarea automată, pentru o mai bună înțelegere a efectelor complexe ale cafelei asupra creierului uman.
