Un nou studiu publicat în revista Heliyon arată că efectele energizante ale cafelei ar putea avea mai puțină legătură cu cofeina și mai mult cu ritualul consumului în sine. Cercetarea, desfășurată în condiții controlate, relevă că și cafeaua decofeinizată produce reacții fiziologice și cognitive similare cu cele provocate de cafeaua cu cofeină, la persoanele care consumă regulat această băutură.

Experimentul a implicat 20 de studenți universitari, bărbați și femei, care consumau zilnic una până la trei cești de cafea. Participanții au fost împărțiți aleatoriu în două grupuri: unul a primit cafea cu cofeină, iar celălalt cafea decofeinizată. Ambele băuturi aveau același aspect, miros și gust, pentru a asigura condiții de orbire dublă.

Cercetătorii au dorit să afle dacă efectele percepute ale cafelei sunt cauzate exclusiv de cofeină sau dacă și așteptările și obiceiurile joacă un rol esențial. Participanții au fost supuși unor teste cognitive și fiziologice înainte și după consum, iar activitatea lor cerebrală a fost monitorizată prin electroencefalografie (EEG).

Rezultatele au fost surprinzătoare. Atât în cazul cafelei cu cofeină, cât și al celei decofeinizate, s-au observat scăderi ale ritmului cardiac și creșteri ale tensiunii arteriale, fără diferențe semnificative între grupuri. Aceste reacții fiziologice sugerează că nu doar cofeina determină aceste efecte.

În ceea ce privește performanțele cognitive, reacțiile au fost asemănătoare în ambele grupuri. La un test de atenție auditivă, timpii de reacție s-au îmbunătățit ușor pentru toți participanții, dar diferența a fost semnificativă doar în cazul grupului care a primit cofeină. Acest lucru indică o posibilă influență a cofeinei asupra vitezei de procesare, dar și un posibil efect placebo la consumatorii obișnuiți.

Activitatea cerebrală a oferit cele mai clare diferențe. Grupul care a consumat cafea cu cofeină a prezentat modificări semnificative în undele cerebrale asociate cu vigilența și procesarea informației, în special o scădere a puterii undelor alfa, indicator al creșterii atenției.

Autorii studiului consideră că aceste reacții condiționate pot explica de ce și cafeaua decofeinizată pare să aibă efecte stimulante la cei care consumă frecvent această băutură. Ritualul de a bea cafea, împreună cu așteptările formate în timp, ar putea activa mecanisme psihologice și fiziologice similare cu cele declanșate de cofeină.

Cu toate acestea, cercetarea are limitări, inclusiv un eșantion redus și exclusiv format din consumatori obișnuiți de cafea. De asemenea, cafeaua decofeinizată conține urme de cofeină și alți compuși activi, care ar putea contribui la efectele observate.

Studiul deschide calea pentru cercetări viitoare privind influența obiceiurilor și percepțiilor asupra răspunsurilor fiziologice și cognitive. Autorii propun extinderea cercetărilor către populații mai diverse și utilizarea unor metode analitice avansate, precum învățarea automată, pentru o mai bună înțelegere a efectelor complexe ale cafelei asupra creierului uman.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cafea #cofeină

Preşedintele SUA Donald Trump a declarat marţi, 11 august, că a obţinut eliberarea unui fost puşcaş marin american deţinut în Rusia, Robert Gilman, în cursul discuţiilor personale cu omologul său rus Vladimir Putin, relatează hotnews.ro.

„După discuţiile mele cu preşedintele Putin, Rusia a acceptat să-l elibereze, în mare parte din raţiuni umanitare”, a scris Trump pe reţeaua sa Truth Social, la puţin timp după ce Departamentul de Stat al SUA a anunţat această eliberare.

Moscova l-a eliberat marţi pe Robert Gilman, aflat în detenţie în Rusia din 2022, după ce preşedintele rus Vladimir Putin a aprobat din motive umanitare graţierea cetăţeanului american, care se confruntă cu probleme de sănătate, au declarat anterior oficiali americani citaţi de Reuters.

Casa Albă şi Departamentul de Stat au cerut Moscovei să-l elibereze pe Robert Gilman, în vârstă de 32 de ani, pentru ca acesta să poată primi tratament medical în Statele Unite.

Gilman era închis într-un penitenciar din Voronej, în sudul Rusiei, iar circumstanţele exacte ale stării sale de sănătate sunt neclare.

Eric Lebson, director de strategie al Global Reach, un grup de advocacy care reprezintă familia lui Gilman, a declarat săptămâna trecută pentru Reuters că Gilman a fost mutat la sfârşitul lunii iunie de la spitalul închisorii la secţia de psihiatrie a unui spital civil de urgenţă, într-o stare asemănătoare catatoniei.

Oficialii americani au declarat marţi că Gilman a fost îmbarcat într-un avion al Departamentului de Stat al SUA care urma să îl transporte din Rusia către aeroportul Washington Dulles.

Un oficial american care a vorbit cu Gilman a spus că acesta mergea şi vorbea.

„Având în vedere situaţia, pare să fie în formă bună”, a spus oficialul.

Oficialii americani au afirmat că Gilman va fi evaluat în timpul zborului de patru medici. Mama sa, Nina, se afla şi ea la bord.

La sosirea la Dulles, Gilman va fi întâmpinat de emisarul american Steve Witkoff şi de consilierul adjunct pentru securitate naţională Sebastian Gorka. Cei doi au cerut eliberarea lui Gilman, alături de secretarul de stat Marco Rubio, ginerele lui Trump, Jared Kushner, emisarul special al SUA pentru ostatici, Adam Boehler, şi alţi oficiali.

Oficialii au declarat că probabil Gilman va fi transportat la un centru de reabilitare din San Antonio, în Texas, pentru a primi tratament medical.

Gilman a fost încarcerat pentru prima dată în 2022 pentru că a agresat, fiind în stare de ebrietate, un poliţist rus în oraşul Voronej. Pedeapsa i-a fost prelungită în 2024 în urma unor condamnări ulterioare pentru atacarea unor funcţionari ai închisorii şi a unui anchetator. Presa de stat rusă a relatat în decembrie că acesta urma să execute o pedeapsă totală de 10 ani de închisoare, după o altă condamnare pentru agresarea personalului din penitenciar.