Te-ai gândit vreodată de ce milioane de oameni din întreaga lume îşi încep ziua cu o ceaşcă de cafea? Ei bine, dincolo de rolul său de băutură matinală, cafeaua este în sine un ritual, o experiență și o sursă de revigorare, iar beneficiile sale sunt imense şi variază în diferite dimensiuni.

Cafeaua sprijină şi îmbunătăţeşte agilitatea mentală

Unul dintre cele mai recunoscute beneficii ale consumului de cafea este impactul său asupra bunăstării mentale. Te confrunți cu o sarcină complexă la serviciu sau pur şi simplu ai o dimineață grea, în care te simţi obosit şi lipsit de energie? Cafeaua ar putea fi cel mai bun prieten al tău în aceste momente, deoarece conține cofeină, un stimulent natural care intră rapid în fluxul sanguin și ajunge la creier. Acolo, blochează adenozina, un neurotransmițător care promovează somnolența, crescând efectiv nivelurile altor neurotransmițători precum dopamina și norepinefrina. Aceste substanțe chimice îmbunătățesc concentrarea, atenția și funcția cognitivă generală, transformând acea ceașcă de cafea în sprijinul matinal al creierului.

Cafeaua funcţionează ca un scut împotriva bolilor cronice

Da, ai auzit bine. Cafeaua este plină de antioxidanți care ajută la protejarea celulelor împotriva deteriorării, astfel că reduce riscul anumitor boli cronice. Studiile sugerează că un consum regulat de cafea ar putea reduce riscul unor afecțiuni precum diabetul de tip 2, boala Parkinson și anumite tipuri de cancer. Deci, o ceaşcă de cafea poate fi secretul pentru a-ți proteja sănătatea pe termen lung.

Cafeaua ajută la îmbunătăţirea performanței fizice

Dacă obişnuieşti să mergi la sală sau să faci jogging zi de zi, o ceașcă de cafea înainte de antrenament ar putea fi arma ta secretă. Cofeina, un component cheie al cafelei, stimulează producția de adrenalină în corpul tău, iar această creștere pregătește corpul pentru efort fizic prin eliberarea acizilor grași din țesuturile grase. În consecință, acești acizi grași devin sursa principală de energie a corpului, îmbunătățindu-ţi astfel potențialul de rezistență și performanță fizică generală.

Cafeaua ajută la îmbunătăţirea stării de spirit și reduce stresul

Te simți trist sau stresat? Cafeaua îți poate îmbunătăți starea de spirit și reduce stresul prin eliberarea unor neurotransmițători precum serotonina şi dopanina care sunt strâns legați de starea noastră emoțională. Prin urmare, când te gândeşti la cafea, închipuie-ți că ai la îndemână un stimulent de fericire lichid!

Cafeaua contribuie la îmbunătățirea metabolismului şi te ajută să slăbeşti

Cine ar fi crezut că pierderea în greutate ar putea fi la fel de simplă precum consumul băuturii tale preferate? Cafeaua poate stimula rata metabolică și ajută la arderea grăsimilor.

Cafeaua consolidează relaţiile şi legăturile sociale

Rolul social al cafelei este profund și adesea subestimat. De la întâlniri informale, la discuții de afaceri, cafeaua s-a înrădăcinat în țesătura interacțiunilor sociale. Te-ai întrebat vreodată de ce cafenelele sunt locuri atât de populare de adunare?

#cafea #metabolism #slăbire

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.