Curs valutar
  • EUR
    19.9819
    0%
  • USD
    17.3213
    0%
  • RUB
    0.2071
    0%
  • RON
    3.8106
    0%
  • UAH
    0.3876
    0%

Toate știrile

16 august 2026

„Justiția a eșuat în a-și face datoria”. Mai multe ONG-uri cer desecretizarea dosarelor din 7 aprilie 2009

07 Apr. 2025, 21:02
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Ana Panaguța
07 Apr. 2025, 21:02 // Actualitate //  Ana Panaguța

Circa 27 de organizații neguvernamentale și persoane au semnat o declarație prin care cer desecretizarea dosarelor cu privire la evenimentele din 7 aprilie 2009 și „adoptarea unor mecanisme eficiente de protecție a victimelor torturii”. Declarația a fost publicată de Asociația Promo-LEX la 16 ani de la protestele violente.

„Dreptatea rămâne o promisiune trădată. De 16 ani, victimele represiunilor din 7 aprilie 2009, societatea civilă și apărătorii drepturilor omului cer ADEVĂR, RĂSPUNDERE și DREPTATE. Însă justiția rămâne tăcută, iar impunitatea s-a transformat din excepție în regulă”, se menționează în declarație.

Pe 6 aprilie 2009, mii de cetățeni s-au adunat pașnic în fața instituțiilor statului, manifestându-și dezacordul față de rezultatele alegerilor parlamentare. A doua zi, pe 7 aprilie, protestele au escaladat, iar răspunsul autorităților a fost unul brutal. Cel puțin 600 de persoane au fost reținute în mod arbitrar, bătute, torturate și deținute în condiții inumane, fără apă și mâncare și cel puțin patru persoane au murit în condiții suspecte. Rudele acestora încă așteaptă un răspuns.

„Aceste crime nu sunt doar o pată vie pe conștiința statului, ci și o dovadă clară a eșecului Moldovei de a-și respecta obligațiile internaționale privind prevenirea torturii și protecția drepturilor fundamentale ale omului. Credibilitatea actului de interzicere a torturii şi altor forme de maltratare este subminată de fiecare dată când funcţionarii responsabili de asemenea crime nu sunt traşi la răspundere pentru acţiunile lor” afirmă organizațiile semnatare.

Astfel, organizațiile și persoanele semnatare solicită:

  1. Desecretizarea imediată a dosarelor privind evenimentele din 7 aprilie 2009, în conformitate cu art. 8 al Legii Nr. 245 din 27.11.2008 privind secretul de stat, care prevede că nu pot fi secretizate informațiile privind încălcarea drepturilor fundamentale ale omului;
  2. Combaterea impunității prin tragerea la răspundere penală a tuturor persoanelor vinovate, indiferent de funcțiile pe care le-au ocupat sau le ocupă;
  3. Adoptarea unor mecanisme eficiente de protecție a victimelor torturii, inclusiv asigurarea accesului real la reabilitare comprehensivă, conform Comentariul General nr. 3 la art. 14 din Convenția ONU împotriva Torturii;
  4. Aplicarea fermă a principiului toleranței zero față de tortură de către instituțiile statului;
  5. Recunoașterea oficială a abuzurilor comise și garantarea că astfel de tragedii nu se vor mai repeta niciodată;
  6. Instituirea unui mecanism public de raportare periodică, prin care autoritățile să prezinte stadiul investigațiilor și proceselor în instanță, măsurile de reabilitare pentru victime și pașii întreprinși pentru a preveni repetarea abuzurilor;
  7. Realizarea angajamentelor internaționale și naționale privind eradicarea torturii și relelor tratamente.

Amintim că, acum 16 ani, zeci de mii de tineri au ieșit în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN) pentru libertate, democrație și un viitor european al țării noastre. Protestul sincer a fost însă deturnat și întrerupt brutal. Sute dintre ei au fost maltratați în comisariatele de poliție și judecați la miez de noapte.

Manifestația a început pe data de 6 aprilie 2009, după o nouă victorie a Partidului Comuniștilor la parlamentare. Pe 7 aprilie, zeci de mii de persoane, majoritatea tineri, unii susținători ai opoziției, au ieșit pe străzile Chișinăului, ca să conteste victoria comuniștilor, scandând „Vrem alegeri repetate”, „Jos comuniștii”.

Moldova: Se împlinesc 16 ani de la protestele din 7 aprilie

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
16 Aug. 2026, 20:37
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
16 Aug. 2026, 20:37 // Slider //  Ana Panaguța

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking